Dezbaterea a fost declansata de Ralu Filip, membru al Consiliului National al Audiovizualului (CNA), care, in fata Comisiei de Cultura a Senatului, a sustinut, impreuna cu reprezentatul Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale (ARCA), introducerea unui amendament la proiectul Legii audiovizualului privind restrictionarea spatiilor de publicitate in programele SRTV. Propunerea, votata in prealabil de majoritatea membrilor CNA, consta in difuzarea publicitatii statiilor publice numai intre programe. Amendamentul aprobat de Comisia de Cultura a Senatului are urmatoarea formulare: „Radiodifuzorii de drept public pot insera spoturi publicitare, inclusiv autopromotionale sau de teleshopping, numai intre programe.” Proiectului va fi supus dezbaterilor din Senat, si dupa aceea va intra la Camera Deputatilor. O cale lunga, ce va tine in stare de razboi cele doua tabere: SRTV si ai sai sustinatori, pe de o parte, si televiziunile private, CNA, ARCA si ai lor sustinatori, pe de alta parte. Am spus „razboi”, prin asta intelegand toate formele de lobby.
Ralu Filip pare sa fie principalul adversar al vanzarilor de publicitate ale SRTV. El invoca numeroase argumente juridice, prevederi din legislatia interna si europeana si subliniaza ca nu publicitatea este problema SRTV, ci incapacitatea acesteia de a colecta eficient abonamentele. „CNA are dreptul sa stabileasca reguli de diferentiere a publicitatii la televiziunile private si la televiziunea publica”, afirma Ralu Filip. El nu ezita sa puna la indoiala contractul pe care il are SRTV cu regia de publicitate ARBOmedia, firma care vinde spatiile de publicitate ale televiziunii. „Interdictia de a difuza reclame in timpul emisiunilor nu afecteaza bugetul SRTV, si mai cu seama castigurile ARBOmedia. Interesul publicului este dat la spate, pentru a se apara interesele financiare private.”
Lupta lui Ralu Filip in slujba „interesului public” are extensii si pe taram privat, daca tinem seama de faptul ca el a fost ziarist la „Curierul National”, ziarul lui G.C. Paunescu, cel care a lansat proaspatul B1 TV, o televiziune flamanda de publicitate. Dar sa nu facem speculatii pe seama „intereselor”!
Cert este ca vanzarile de spatii publicitare pe care le practica SRTV este o veche durere a posturilor TV particulare. Discutarea proiectului Legii audiovizualului a constituit momentul prielnic pentru posturile particulare (in speta Antena 1 si Prima TV) de a declansa o campanie cu urmatorul mesaj: este imoral ca SRTV sa vanda publicitate la concurenta cu statii particulare, de vreme ce aceasta mai are inca doua surse de venituri, abonamentele de la populatie si subventiile de la bugetul de stat. Sabin Cutas, directorul executiv Antena 1, ne-a declarat: „SRTV are trei surse de finantare, in timp ce statiile private traiesc exclusiv din publicitate. Principiul liberei concurente este flagrant incalcat. Un program al SRTV este vandut de doua ori: populatiei, care plateste abonamentul, si agentiilor de publicitate.”
Consiliul Director al ARCA, asociatie care numara pe cei mai puternici operatori privati radio-TV, sustine initiativa de a restrictiona publicitatea la televiziunea publica. ARCA acuza comportamentul comercial al SRTV si subliniaza ca in anul 2000, veniturile totale ale SRTV au fost de „75 milioane dolari, cu 50% mai mult decat bugetul tuturor celor 77 de companii de televiziune private din Romania”.
In 2001, SRTV a obtinut 8 mil. USD din publicitate
La randul sau, SRTV raspunde cu urmatoarele argumente: daca s-ar adopta aceasta limitare, bugetul sau va pierde in primul an cel putin patru milioane de dolari, creandu-se o presiune bugetara ce va putea fi rezolvata fie prin cresterea subventiilor de stat, fie prin cresterea abonamentelor – lucru care ar nemultumi populatia si ar creste procentele de evazionisti. Apoi, SRTV sustine ca numai anumite programe ale sale concureaza programele statiilor comerciale. Emisiunile de tip social-culturale, pentru minoritati, medicale, ce reprezinta doua treimi din grila de programe, sunt purtatoare doar de costuri si nu de venituri. SRTV mai aduce un argument: ponderea veniturilor din publicitate este de 14% din totalul veniturilor, mult mai mici decat ale altor televiziuni publice din Europa. De partea televiziunii publice (asta ca sa despartim apele) se afla marii clienti publicitari, care considera ca o astfel de restrictionare le-ar taia posibilitatile de comunicare a mesajelor publicitare in mediul rural. (Televiziunile private nu depasesc fiecare ca acoperire nationala mai mult de 60%, in timp ce SRTV acopera 95%).
Argumentele si contraargumentele de orice natura pot fi insirate „pana la adanci batraneti”. O idee este clara: posturile private, care traiesc numai din vanzarile de publicitate, ravnesc la felia pe care SRTV o detine din „cascavalul” publicitatii. Motivul? Saracia de pe piata publicitatii TV. De aproape trei ani, investitiile publicitare in piata TV nu depasesc 60 de milioane de dolari. In schimb, a crescut numarul posturilor private si pretentiile telespectatorilor. In esenta, conflictul este de natura comerciala. Anul trecut, SRTV a obtinut opt milioane de dolari din publicitate.
I se poate reprosa televiziunii numarul mare de angajati si numarul mic al profesionistilor din institutie, viteza redusa de reactie fata de cea a statiilor private, o structura de personal rigida, toate afacerile dubioase de publicitate incepand din 1990 si pana in 1999, apoi obedienta fata de puterile trecute sau de cea prezenta (nu e singura televiziune), luptele intestine care macina institutia si locul pe care-l ocupa acum in topul increderii telespectatorilor (vezi sondajele de opinie). Stranse la un loc, aceste reprosuri ar conduce la ideea ca SRTV n-ar merita deloc sa castige bani din reclame. Dar acest verdict (subiectiv) ar suna ca o pedeapsa grabita. Sa remarcam, totusi, constructia strategica a conducerii SRTV in ultimii trei ani: TV Romania 1, un canal cu o tenta comerciala, dar fara sa neglijeze si productiile cu functie educativa, TVR 2 – un canal cu o identitate bine definita, TV International si TV Cultural (cand va aparea!) – canale de nisa.
Va vinde sau nu va vinde SRTV publicitate in timpul programelor? Raspunsul va fi dat de cei care, in Parlament, vor face un lobby eficient.
Ponderea televiziunilor publice din piata de publicitate – anul 2000
Italia
RAI 1 19,3%
RAI 2 10,4%
RAI 3 4,3%
Total piata publicitate TV – 3,8 mld. USD
Germania
ARD 3,4%
ZDF 2,9%
Total piata publicitate TV – 4,382 mld. USD
Franta
France 2 12,5%
France 3 8,7%
5A
