8 miliarde de lei în plus la CNAS. Horațiu Moldovan: Trebuie să fim foarte chibzuiți

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a anunțat că sistemul public de sănătate ar urma să beneficieze de un plus de opt miliarde de lei în urma noilor măsuri fiscale.

Bugetul Casei de Sănătate, în creștere. Șeful CNAS estimează 8 miliarde lei în plus

Președintele CNAS a declarat că, în următoarele 12 luni, veniturile sistemului de asigurări de sănătate vor crește cu aproximativ 8 miliarde de lei. Acest salt bugetar se datorează modificărilor legislative prin care se extinde obligația de plată a contribuției de sănătate.

Horațiu Moldovan a precizat că această creștere trebuie gestionată cu prudență și echilibru, în special în ceea ce privește finanțarea spitalelor, marii beneficiari ai fondurilor publice. Potrivit acestuia, efortul de reformare trebuie să urmărească principii de „decență” și „simț al măsurii”, în special în relația cu furnizorii privați de servicii medicale.

Oficialul a menționat că instituția pe care o conduce „nu va putea plăti niciodată onorarii de zeci de mii de euro”, motiv pentru care este necesar un parteneriat corect între CNAS și spitalele private sau publice.

Spitalele private, invitate la colaborări cu asigurătorii privați

În același context, Moldovan a sugerat că spitalele private ar trebui să își reconsidere relația cu sistemul public și să se orienteze mai mult către colaborarea cu firmele de asigurări private. Această schimbare ar putea contribui la o delimitare mai clară între serviciile acoperite de stat și cele oferite în regim privat, acolo unde costurile depășesc plafonul rezonabil.

Președintele CNAS a afirmat că există furnizori privați care percep tarife nejustificat de mari, ceea ce poate pune o presiune disproporționată pe bugetul public.

650.000 de persoane își pierd calitatea de coasigurați

Un alt efect al reformei fiscale vizează statutul celor 650.000 de persoane care beneficiau până de curând de asigurare medicală în calitate de coasigurați. Odată cu noile reglementări, aceștia sunt obligați fie să achite contribuția individuală, fie să fie înscriși în sistem de către persoanele asigurate pe baza declarației unice depuse la ANAF.

Moldovan a confirmat că o parte dintre foștii coasigurați au început deja să plătească contribuția, dar a avertizat că un număr semnificativ nu vor dori să contribuie, chiar dacă vor avea în continuare nevoie de servicii medicale.

Acesta a reamintit că, indiferent de statutul de asigurare, toți cetățenii beneficiază gratuit de servicii de urgență, conform legii.

„Avem informaţii de la ANAF că o parte deja persoanele care îi co-asigură au început demersurile (pentru a plăti asigurări – n.r.). Cu siguranţă, va rămâne o parte care nu va dori să contribuie, iar o parte dintre aceştia da, vor avea nevoie de servicii de urgenţă. Serviciile de urgenţă sunt gratuite pentru toată lumea”, a spus oficialul CNAS.

Echilibrul între finanțare și sustenabilitate

Declarațiile șefului CNAS vin într-un moment de presiune majoră pe sistemul public de sănătate, confruntat cu nevoia de a face față cererii crescute pentru servicii, în paralel cu restructurarea fiscală. Reformele recente urmăresc o consolidare a finanțării, dar și o reechilibrare a contribuțiilor între cetățeni.

Prin această lărgire a bazei de contribuabili, autoritățile speră să reducă presiunea pe bugetul de stat și să crească sustenabilitatea sistemului de sănătate pe termen lung.

„Trebuie să fim foarte chibzuiți pentru că reforma pe care o facem sau modificările, restructurările în ceea ce priveşte finanţarea, mai ales a spitalelor, care sunt principalul consumator, trebuie să se bazeze pe decenţă şi pe simţul măsurii şi din partea furnizorilor, mai ales din parte furnizorilor privaţi”, a afirmat Horaţiu Moldovan duminică seară, la Digi 24.