O mica parte din contractele de privatizare, dar nu cele mai putin importante, sunt probabile cazuri penale. Politia economica cerceteaza 104 asemenea dosare, iar 12 au ajuns pe masa Parchetului. In urma cu o luna, APAPS transmitea celor care au urechi sa auda ca alte cateva zeci de dosare vor fi inaintate cat de curand sus-numitelor organe de ancheta. Iar epopeea dosarelor de privatizare abia a inceput.
In aceste conditii, este cel putin bizar optimismul cu care dl Radu Sarbu anunta, la sfarsitul mandatului sau si al existentei FPS, ca 80% dintre societatile privatizate au atins performantele asteptate.
In opinia analistului economic al Comisiei Europene in Romania, Dragos Negrescu, toate micile sau marile catastrofe inregistrate in procesul de privatizare au doua vechi si adanci cauze, care tin de strategia Guvernului:
1) Contractele au fost adjudecate pe promisiuni (angajamente de investitii), de genul: „dau 100 USD acum si vin cu investitii de 30 milioane de dolari in urmatorii trei ani”.
„Cazul societatii de asigurari Astra este poate cel mai frapant de acest fel – explica dl Negrescu. Normal ar fi ca aceste contracte sa se incheie cu banii jos. Nimic nu-l leaga mai mult pe investitor decat plata efectiva a contractului.”
2) Societatile au fost inglodate in datorii care nu sunt protejate prin gaj sau ipoteca. A devenit astfel posibil ca investitorul sa vanda activele si sa plece, lasand in urma lui doar cochilia intreprinderii.
„Nicaieri in lume nu poti dispune in acest fel de active, cand datoriile depasesc valoarea lor. Dar, in Romania, cuvantul faliment este… anatema!”
Destul de uzuala este si urmatoarea metoda de a eluda clauzele de investitii: faci o majorare de capital, la care statul nu are drept de participare, transformand astfel actiunile cumparate intr-un pachet minoritar, dupa care te duci senin la APAPS si restitui „pachetelul”, ca pedeapsa pentru nerespectarea obligatiilor contractuale. Ce poate fi mai corect si mai legal decat asta?!
Rezultatul tragic, conchide dl Dragos Negrescu, este acela ca „acest sistem de privatizare a incurajat ofertele de cumparare venite din partea unor banditi. Un afacerist serios nu vine sa promita marea cu sarea, pentru ca treaba lui este sa stea in business, nu sa dea tunuri.”
Poate ca lucrurile stau mai bine decat par. Poate. Dar cand 45% din contracte nu sunt in regula, este cazul sa ne intrebam de ce.    

Banca Mondiala strange surubul
Capital: Domnule ministru, toate organizatiile internationale care conteaza pentru Romania cer accelerarea privatizarii, si ca o dovada a vointei de a continua reforma.
Ovidiu Musetescu: Este adevarat ca organismele internationale despre care vorbiti pledeaza pentru accelerarea privatizarii, referindu-se insa in egala masura si la societatile comerciale aflate in portofoliul ministerelor economice, punand chiar un accent special asupra necesitatii privatizarii companiilor nationale.
Capital: Ce trebuie sa faca APAPS, concret si masurabil, pentru ca procesul de reforma sa fie considerat credibil?
Ovidiu Musetescu: Din perspectiva institutiei pe care o conduc, lansarea la privatizare in continuare a intreprinderilor cuprinse in PSAL I reprezinta un prim semnal. Acest semnal, insotit si de privatizari realizate de APAPS prin forte proprii, la care se adauga si implementarea efectiva a programelor de restructurare in vederea eficientizarii activitatii unor societati comerciale ca Roman, Nitramonia si Siderurgica, constituie, in ansamblu, auspiciile sub care se deruleaza in acest moment negocierile cu organismele internationale.
Capital: Cand apreciati ca angajamentele asumate prin PSAL I vor putea fi realizate, astfel incat programul sa poata fi considerat incheiat?
Ovidiu Musetescu: Programul PSAL I a fost declarat incheiat odata cu semnarea contractelor de consultanta pentru cele 63 de societati comerciale, deoarece asa fusese negociat cu Guvernul Romaniei. Deci, din aceasta perspectiva, PSAL I a fost realizat.
Capital: Si Banca Mondiala este satisfacuta de aceasta abordare formala?
Ovidiu Musetescu: Faptul ca, la acea vreme, nu erau cuprinse nici un fel de conditionalitati pentru lansarea efectiva a privatizarii pentru aceste 63 de intreprinderi, dar si ca un semn al continuitatii masurilor de reforma identificate in PSAL I, au determinat Banca Mondiala sa introduca astfel de conditionalitati in proiectul de matrice al programului PSAL II, aflat la aceasta ora in negocieri.
Capital: Puteti sa definiti in cateva cuvinte ideea de baza a PSAL II?
Ovidiu Musetescu: Cum spuneam, PSAL II se doreste o continuare a reformelor demarate in PSAL I, menite sa duca la imbunatatirea mediului de afaceri si, in final, la dezvoltarea sectorului privat. In ce ne priveste, APAPS are in vedere continuarea privatizarii sectorului bancar, cu un accent deosebit asupra BCR, continuarea lansarii la privatizare a societatilor din PSAL I si finalizarea unui numar semnificativ din aceste tranzactii, precum si selectarea si oferirea la privatizare a unui nou lot de societati comerciale.
Capital: Ce societati comerciale vor fi incluse in acest nou lot?
Ovidiu Musetescu: Ele vor apartine domeniului industrial, vor avea cel putin 51% capital detinut de APAPS si vor fi de mari dimensiuni. Numarul si numele acestora vor rezulta dupa incheierea negocierilor.
Capital: Dintre cele 1.414 societati ramase in portofoliul APAPS, care sunt cel mai greu de vandut?
Ovidiu Musetescu: Cele cu pierderi si arierate vor fi greu vandabile, ca si cele care au pierdut pietele de desfacere. Tragic este ca toate cele 1.444 societati au datorii mari, iar 318, reprezentind 22% din total si 15% din capitalul social gestionat de APAPS, sunt in diverse faze de lichidare.
Capital: Care este valoarea fondurilor pe care le poate obtine Romania prin PSAL II?
Ovidiu Musetescu: Desi nu sunt negociatorul sef in relatia cu Banca Mondiala, pot insa sa va spun ca se preconizeaza ca acest imprumut sa fie structurat in doua transe. Prima va fi eliberata intr-un interval ce nu poate excede trei luni de la aprobarea imprumutului in Board-ul Bancii Mondiale, iar a doua transa, flotanta, in valoare egala cu prima, care se va elibera, in principiu, odata cu indeplinirea tuturor conditionalitatilor aferente acesteia. Se estimeaza ca intervalul dintre cele doua transe sa fie de 12-18 luni. Decembrie 2002 a fost avansata ca data preliminara de finalizare a tragerilor din PSAL II. Imprumutul se va cifra intre 300 si 400 milioane USD.    

Calendarul privatizarii 2001-2004
2001 sem. I
Oferirea la privatizare a societatilor comerciale Sidex, ALRO si ALPROM.
2001 sem. I
Oferirea la privatizare a 4 dintre cele 5 societati comerciale din componenta privatizare „caz cu caz” (Hidromecanica, Electroputere, Romvag si Antibiotice).
2001 sem. II
Revizuirea si actualizarea programului de privatizare a Bancii Comerciale Romane, pentru eficientizarea acestui proces, inclusiv majorarea capitalului bancii.
2001 sem. II
Implementarea programelor de restructurare pentru cel putin 3 dintre cele 5 societati comerciale din componenta restructurare/lichidare (IUG-Craiova, Clujana, ROMAN Brasov, Siderurgica Hunedoara, Nitramonia Fagaras).
2001 sem. II
Privatizarea a 300 de societati comerciale mijlocii si mici prin toate metodele prevazute de lege, inclusiv prin utilizarea pietei de capital.
2001 sem. II
Restructurarea activitatii Eximbank, in scopul stimularii exportului si cresterii indicatorilor de performanta ai bancii.
2001 sem. II
Crearea conditiilor pentru capitalizarea operatorilor de profil prin privatizarea, in conditii de eficienta si transparenta, a societatilor de asigurari cu capital de stat, aflate in portofoliul APAPS.
2001 sem. I – 2002 sem. I
Oferirea la privatizare a cel putin 30 dintre cele 50 de societati comerciale din componenta privatizare.
2001 sem. I – 2004 sem. IIr
Implementarea programelor de restructurare pentru Siderurgica Hunedoara, Nitramonia Fagaras.r
2001 sem. I – 2004 sem. IIr
Ofertarea anuala a pachetelor reziduale (sub 33%) la societatile comerciale ramase in portofoliul APAPS.r
2002 sem. I – 2003 sem. IIr
Ofertarea a 30 de societati comerciale mijlocii, la care APAPS este actionar majoritar, in pachete de cate 5, organizate pe domenii de activitate.r
2002 sem. I – 2003 sem. IIr
Ofertarea a 15 societati comerciale mari, la care APAPS detine pachetul de control (intre 33% si 50%), in pachete de cate 5, organizate pe domenii de activitate.r
2003 sem. Ir
Implementarea programului de eficientizare a Bancii Comerciale Romane si privatizarea acesteia.r
Sursa: Planul de AcTiune al Programului de Guvernarer