Anul 2017 a fost primul, în istoria românească post-decembristă, când un partid (PSD) a depus o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern. Moțiunea a fost aprobată de Parlament şi a dus la schimbarea Cabinetului Sorin Grindeanu. 

Noul premier avea să fie numit Mihai Tudose.

Conflictul mocnit Dragnea – Grindeanu a început încă din prima parte a anului 2017. În ciuda aparenţelor menţinute între cei doi, potrivit unor surse din partid, se pare că Dragnea nu a reuşit să depăşească faptul că nu a putut fi el premier, din cauza faptului că avea o condamnare cu suspendare în dosarul „Referendumul”. Primul pas în conflictul major care urma să apară a fost scandalul care a apărut chiar la începutul anului legat de Ordonanţa 13 privind legea graţierii şi codurile penale – ordonanţă de care Grindeanu s-a delimitat ulterior, după ce începând din luna ianuarie au avut loc ample proteste de stradă.

Moţiunea de cenzură a PSD a fost depusă la numai şase luni de guvernare social-democrată, pe motiv că au existat întârzieri în îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, prezentat în campania electorală. 

Dragnea, urmărit penal

Tot în 2017 a început și o acțiune a Direcției Naționale Anticorupție împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea.

DNA a anunţat pe 13 noiembrie că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârşite în dosarul ‘Tel Drum’ în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. 

În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane, pentru fapte similare. 

DNA preciza că dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări OLAF, transmisă la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene. 

 

Start-Up Nation, ambițios dar „stufos”

În 2017 a fost demarat și Programul Start-Up Nation, prin care statul român acordă un grant de până la 200.000 de lei firmelor nou-înfiinţate.

Programul este considerat cel mai ambiţios program de acest tip din Uniunea Europeană, însă doar câteva zeci de întreprinzători şi-au primit până acum banii, din cele peste 8.000 de planuri de afaceri câştigătoare.

Reprezentanţii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) dau asigurări că toţi cei care au aplicat şi au câştigat în acest an îşi vor primi banii la începutul anului viitor. Mai mult, programul va continua şi anul viitor, iar cei care şi-au înfiinţat în 2017 o firmă, dar nu „au prins” finanţare, pot participa şi la ediţia 2018.

Cea mai mare parte din vina pentru întârzierile din acest an vine din birocraţia stufoasă şi din numărul mic al personalului necesar pentru analiza tuturor dosarelor.

Cel mai slab leu din istorie

Moneda naţională a atins în toamna acestui an, pe 21 noiembrie, cea mai slabă cotaţie istorică în raport cu euro, respectiv 4,6551 de lei/euro, iar ROBOR-ul la trei luni a urcat la 2,22% pe data de 5 decembrie, revenind la valoarea înregistrată în toamna lui 2014. 

Specialiştii au pus deprecierea leului pe seama deteriorării balanţei comerciale. 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a explicat că există trei variabile care nu pot fi „ţinute” concomitent: rezerva, cursul şi dobânzile, precizând că „ceva trebuie să se mişte mai mult şi acesta nu poate să fie decât cursul, în sus sau în jos”. 

 

Prețul carburanților rămâne ridicat

Preţul fără taxe al carburanţilor în România a continuat să fie şi în acest an mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene, în timp ce taxele aplicate de stat sunt printre cele mai mici din spaţiul comunitar, după cum reiese din informaţiile centralizate de Comisia Europeană. 

Astfel, ultimul număr al publicaţiei Oil Bulletin a Comisiei Europene, cel din 18 decembrie 2017, arată că, în România, preţul unui litru de benzină, fără taxe, este de 0,511 euro, în timp ce media UE este de 0,508 euro. La fel şi la motorină, unde preţul fără taxe este de 0,560 euro pe litru, iar media UE, de 0,542 euro pe litru. 

Şi mai interesant este că, faţă de începutul anului, preţul fără taxe al carburanţilor a crescut mai mult la noi în ţară decât media UE. Astfel, în cazul benzinei, tarifele în România sunt mai mari cu 1,1%, în timp ce media UE a scăzut cu 1%. La motorină, preţurile în România au crescut cu 5%, iar media UE, cu doar 1,1%.

Numai 15 kilometri de autostradă

Evoluţia sectorului transporturi în 2017 s-a încadrat în trendul anilor trecuţi, cu foarte puţini kilometri de autostradă inauguraţi – 15,4 kilometri, cu schimbări de miniştri la „cârma” ministerului de resort, cu demiteri în mai multe sectoare şi cu o legislaţie care permite în continuare contestarea licitaţiilor şi, în consecinţă, întârzieri excesiv de mari în realizarea proiectelor de infrastructură. 

Anul 2017 l-a găsit în fruntea Ministerului Transporturilor pe Răzvan Cuc, care, pe parcursul mandatului său de niciun an, a fost des criticat şi acuzat, atât de Opoziţie, cât şi de mediul de afaceri, că este un ministru slab.

 

Chiar şi premierul Mihai Tudose, la un moment dat, i-a atras atenţia lui Răzvan Cuc asupra pierderilor înregistrate de compania TAROM şi i-a cerut explicaţii acestuia pe tema lipsei de control din partea reprezentanţilor ministerului privind şantierele de construcţie a autostrăzilor. 

La rândul ei, Opoziţia a iniţiat moţiunea simplă împotriva ministrului Cuc, intitulată „Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie şi descurajare” în care îi solicitau premierului Mihai Tudose să-l demită pe ministrul Transporturilor Răzvan Cuc şi să ia măsuri în acest domeniu. 

Pe 12 octombrie, Răzvan Cuc a anunţat că şi-a depus demisia şi a fost înlocuit cu Felix Stroe. Acesta s-a remarcat foarte repede prin demiterea, la scurt timp după ce a fost numit, a şefului Gării de Nord, Mihai Cândea, şi a directorul Regionalei CF Bucureşti, Laurenţiu Maraloi. Cei doi au fost schimbaţi din funcţii după ce ministrul Transporturilor s-a declarat nemulţumit de modul de administrare şi de întreţinere a Gării de Nord. 

Ulterior, Felix Stroe a anunţat că l-a demis pe directorul CFR SA, Marius Chiper, după ce trenul cu care s-a deplasat ministrul a înregistrat o întârziere de cinci ore. Stroe a declarat că Marius Chiper a fost demis pentru că trenurile întârzie în mod constant din cauza lipsei de organizare din cadrul companiei. 

An bun pentru Bursă

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut un an bun din toate punctele de vedere, atât ca valoare a tranzacţiilor şi creşterilor semnificative pe unii indici, cât şi din punct de vedere al listărilor. 

Practic, în acest an au avut loc patru oferte publice iniţiale (IPO) şi opt listări de obligaţiuni, 2017 aducând pe piaţa de capital şi o premieră, respectiv o emisiune decontată direct în euro. 

Bursa a ajuns la 88 de emitenţi la finalul lunii trecute, după ce, numai în ultimele 12 luni, cinci companii s-au listat pe piaţa principală, ceea ce reprezintă cea mai bună performanţă din istoria ei, după cum declara preşedintele BVB, Lucian Anghel. 

Spre sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, Bursa de Valori Bucureşti a atins maxim istoric pe BET-TR, care includea atunci 12 companii din BET, plus dividendele, acesta depăşind 11.000 puncte. Indicele principal, BET, care reflecta cele mai lichide 12 companii (ulterior a mai fost inclusă o companie în indice), ajungea la peste 8.700 puncte, fiind un maxim al ultimilor nouă ani.

 

Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti a ajuns la 19,8 miliarde de euro, în timp ce capitalizarea tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a BVB a fost de 35,6 miliarde de euro.

Frământările din sistemul de justiție

Ministerul Justiţiei s-a aflat în centrul atenţiei în anul 2017, propunerile de modificare a codurilor penale din mandatul lui Florin Iordache şi modificările aduse legilor Justiţiei înaintate de Tudorel Toader declanşând dezbateri aprinse în societatea civilă şi proteste de stradă.

În seara de 31 ianuarie, Florin Iordache, ministrul Justiției la acea dată, anunţa că, în şedinţa de Guvern din acea zi, au fost adoptate OUG 13 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală şi proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, având aviz de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul de Interne.

 

Adoptarea ordonanţei de urgenţă a generat reacţii imediate din partea opiniei publice, câteva mii de persoane adunându-se în faţa Guvenului chiar în acea seară. În zilele următoare, protestele au avut o amploare fără precedent, în Bucureşti şi în marile oraşe din întreaga ţară oamenii cerând abrogarea actului normativ. 

Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă primiseră anterior, pe 25 ianuarie, aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. 

Pe 5 februarie, Guvernul a decis să emită o altă ordonanţă de urgenţă – OUG 14 – pentru abrogarea OUG 13 privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. 

Patru zile mai târziu, Florin Iordache anunţa că a decis să îşi înainteze demisia din funcţia de ministru al Justiţiei, după mai multe discuţii cu premierul de la acea dată, Sorin Grindeanu. 

Pe 5 aprilie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că proiectul de lege pentru punerea în acord a prevederilor codurilor penale cu deciziile Curţii Constituţionale va fi trimis în dezbatere publică şi în procedură parlamentară.

Pe 12 iunie, Tudorel Toader anunţa că pachetul de legi privind Justiţia este finalizat şi îl va prezenta public, după care va fi transmis Guvernului. 

Revoluția fiscală

Contribuţiile sociale vor trece de la angajatori la angajaţi începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată în 8 noiembrie. 

Concomitent, impozitul pe venit se va reduce, de la 1 ianuarie, de la 16% la 10% pentru salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor. 

Tot de la începutul anului viitor se schimbă şi regimul de impozitare pentru microîntreprinderi , care vor plăti un impozit de 1% la venituri dacă au afaceri de până la un milion de euro. Modificarea, în acest caz, este că se majorează de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor până la care o companie este considerată microîntreprindere şi, în consecinţă, impozitată pe venituri şi nu pe profit. 

Revenind la transferul contribuţiilor sociale de la angajat la angajator, potrivit Ministerului Finanţelor, nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. 

Creșterea salariului minim

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2018, în această sumă nefiind incluse sporuri şi alte adaosuri, conform unei Hotărâri de Guvern publicată în Monitorul Oficial din 29 noiembrie 2017. 

Salariul de bază minim brut pe ţară „se stabileşte la 1.900 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,66 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră”, se menţionează în document. 

Majorarea salariului minim brut de la 1.450 de lei la 1.900 de lei reprezintă o creştere de 31,03% faţă de anul 2017 şi este influenţată de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, care reprezintă 22,75%. 

„Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară urmăreşte depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie, astfel încât să se apropie de 50%, media din Europa”, preciza Executivul în data de 29 noiembrie.