Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

2017, anul-paradox: economia duduie, dar alarmele sună

Autor: | | 0 Comentarii | 13987 Vizualizari

În ciuda creșterii-record a PIB și a salariilor, ne bazăm prea mult pe consum, încasările la buget sunt nesatisfăcătoare, iar inflația începe să ne pună probleme.

În trimestrul al treilea al acestui an, produsul intern brut a crescut cu 8,6% (date ajustate sezonier) faţă de aceeaşi perioadă a lui 2016, arată calculele Institutului Naţional de Statistică (INS). În perioada aprilie-iunie, PIB-ul a crescut cu 5,9%, în timp ce în primele trei luni ale anului el a urcat cu 5,6%. Asta face ca pe primele nouă luni să avem o creştere economică de 6,9%, iar cele mai recente estimări indică o majorare a PIB-ului de 5,7%-6,5% pentru întreg anul.
 
Cele mai importante contribuţii la creşterea economică din perioada ianuarie-septembrie le-au avut industria (1,8 puncte procentuale), care a înregistrat o majorare a activităţii de 7,6%, serviciile (comerţ, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, repararea autovehiculelor), cu 1,6 puncte procentuale (creşterea la nivelul sectorului a fost de 18,2%) şi agricultura (1,1 puncte procentuale). Deşi are o pondere de doar 4,9% în formarea PIB, ea a crescut anul acesta cu nu mai puţin de 24,3%. Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au adus şi ele 0,7 puncte procentuale în urma creşterii de 9,8% înregistrată în aceste domenii, iar zona de IT&C a adus şi ea 0,6 puncte procentuale din creşterea economică, deşi doar 3% din forţa de muncă autohtonă lucrează în acest sector.
 
Colos cu picioare de lut
 
La prima vedere, toate bune şi frumoase. Însă, dacă ne uităm la sursele acestei creşteri, vom vedea că aproape 90% din ea se bazează pe consumul gospodăriilor, în timp ce consumul guvernamental nu a contribuit cu nimic, iar formarea brută de capital fix (cu alte cuvinte, investiţiile în economie) nu a adus decât vreo 10% din evoluţia pozitivă. „Aceste cifre ar trebui să ne pună pe gânduri, iar la nivelul decidenţilor ar trebui să creeze preocupări“, explica recent Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
 
O altă problemă este că, în ciuda creşterii PIB şi a veniturilor în urcare, încasările la buget sunt nesatisfăcătoare. Astfel, pe primele zece luni ale anului veniturile bugetare au fost de 23,1% din PIB, cu 0,9% din PIB mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la încasările din TVA (0,5% din PIB), accize (0,3% din PIB) şi impozitul pe profit (0,3% din PIB), în timp ce contribuţiile din asigurări au urcat cu 0,4% din PIB.
 
Bine şi nu prea
 
Ca şi în cazul PIB-ului, statisticile arată bine şi în ceea ce priveşte exporturile. În primele zece luni ale anului, companiile autohtone au vândut peste hotare mărfuri în valoare de 52,3 miliarde de euro, cu aproape 10% mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2016. Mai mult, maşinile şi echipamentele de transport au reprezentat aproape jumătate din exporturi, cele din categoria „alte produse manufacturate“ fiind 33% din total. Mărfurile cu valoare adăugată mai mică, cum ar fi cele materiile prime, produsele agroalimentare, combustibilii minerali sau produsele chimice, reprezintă doar o cincime din ce am expediat peste graniţe.
Totuşi, nu la fel de bine stau lucrurile la capitolul importuri. Acestea au totalizat 62,6 miliarde de euro în perioada ianuarie-octombrie, cu 12,4% mai mult faţă de acelaşi interval al anului precedent. Asta a dus la un deficit comercial de 10,2 miliarde de euro, cu nu mai puţin de 29% mai mare faţă de cel calculat pentru primele zece luni ale lui 2016. Raportat la produsul intern brut, deficitul comercial la finele anului va depăşi, cel mai probabil, 6%, ceea ce este un nivel destul de îngrijorător. Suntem, din fericire, încă departe de cota de 17% din PIB atinsă în 2008. Asta nu înseamnă, desigur, că trebuie să ne apropiem de nivelul de acum un deceniu pentru a ne îngrijora şi a lua măsuri.
 
Salarii mari, angajaţi rari
 
Dacă tot ne-am amintit de perioada de boom dinaintea crizei, nu putem trece cu vederea că salariile cresc într-un ritm care ne duce cu gândul la 2007-2008. Astfel, dacă în octombrie 2016 salariul mediu net pe economie era de 2.108 lei, 12 luni mai târziu el ajunsese la 2.392 (respectiv cu 13,5% mai mult). În euro, am plecat de la 469 de euro în octombrie 2016 şi am ajuns la 521 de euro un an mai târziu. Există diferenţe foarte mari între lefurile medii pe sectoare – de la 1.415 lei net în zona hoteluri şi restaurante la 6.014 lei net în IT.
 
Pe de altă parte, recenta modificare prin care contribuţiile sociale trec în întregime în sarcina angajatului ar putea face ca, în unele cazuri, salariile nete să scadă de la începutul lui 2018. „Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înţelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părţilor“, au explicat analiştii PricewaterhouseCoopers România. Există şi alte voci, mai optimiste, care spun că aproape că nu vor exista cazuri în care salariile nete să scadă ca urmare a schimbărilor menţionate mai sus. Asta pentru că firmele se tem că vor rămâne fără personal.
 
Această credinţă se bazează pe un lucru foarte simplu: în ciuda creşterilor de salarii şi a disponibilităţii companiilor să-şi mă­rească schema şi deşi statisticile arată că sunt circa cinci milioane de români apţi de muncă care nu sunt activi în mod oficial, este tot mai greu să găseşti angajaţi. „Se găsesc din ce în ce mai greu salariaţi pregătiţi şi la costuri corespunzătoare“, spunea Mihai Mîndruţiu, director financiar Vitacom Electronics.
 
Veşti proaste
 
Tensiunile de pe piaţa muncii se văd şi în statistici: dacă la finele lui septembrie 2016 erau, potrivit INS, 4,74 milioane de salariaţi (nu sunt incluşi cei din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică), un an mai târziu numărul lor urcase la 4,87 milioane, respectiv cu circa trei procente mai mult. Asta în condiţiile în care populaţia României a scăzut cu aproape 1% în aceeaşi perioadă. Merită menţionat că au avut loc creşteri peste medie ale numărului de salariaţi în hoteluri şi restaurante (+11%), IT&C (+7%) şi sănătate (+6%). În acelaşi timp, rata şomajului a atins în octombrie un minim de 4,04%, în scădere clară faţă de octombrie 2016, când era de 4,76%.
Creşterile de lefuri, dar şi reintroducerea supra-accizei pe carburanţi (care a dus preţul unui litru de benzină şi motorină de la 4,4-4,5 lei în vară la 5,3-5,4 lei în acest moment) şi deprecierea leului au avut impact şi asupra ratei inflaţiei, care a trecut din nou în domeniul pozitiv după doi ani, 2015 şi 2016, când a fost pe minus. Conform calculelor Institutului National de Statistică, în noiembrie 2017 preţurile erau cu 3,2% mai mari faţă de noiembrie 2016.
 
Până la finele anului, există şanse ca diferenţa să mai crească un pic. Unul dintre cele mai neplăcute efecte ale inflaţiei este creşterea indicelui ROBOR, de care sunt legate dobânzile celor mai multe credite în lei, ceea ce va avea efect direct asupra ratelor.
 
Și dacă tot vorbeam mai sus de devalorizarea monedei naţionale, nu trebuie să uităm că în noiembrie 2016 cursul mediu de schimb era de 4,51 lei pentru un euro, în timp ce un an mai târziu el ajunsese la 4,63 lei. Pentru cei cu credite în moneda europeană, acest lucru înseamnă rate mai mari, iar pentru toţi ceilalţi înseamnă produse din import mai scumpe şi sume mai mari de plată pentru abonamentele la telefon sau la cablu TV şi Internet. Dar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat este că felul în care vor evolua lucrurile în zona economică în 2018 pare în acest moment absolut imprevizibil.
 

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.