În condițiile în care guvernul trebuia să reducă deficitul bugetar, situația pe primele 9 luni arată catastrofal – deficitul este chiar mai mare cu circa 14% față de anul trecut, de 8,14 miliarde lei față de 7,17 miliarde lei.
Cum s-a ajuns în această situație jalnică? Prin venturi mai slabe decât cele mai pesimiste așteptări, de 147,29 miliarde lei, cu circa 6 miliarde sub estimări, după cum spun surse oficiale. Practic, în loc ca veniturile să crească mai repede decât cheltuielile, guvernul Ponta a reușit performanța inversă, veniturile abia reușind să urce cu nivelul inflației, cu 4,4%, în timp ce cheltuielile au avansat mai rapid, cu 4,8%, și asta în condițiile în care au fost tăiate la sânge investițiile.
Potrivit surselor oficiale, cauzele pentru încasările scăzute sunt veniturile sub așteptări la nivelul sistemului bancar, afectate și de modificări ale legislației fiscale, o colectare mai slabă, inclusiv pe fondul procesului de reorganizare a ANAF, precum și de un profit al BNR mai mic decât se estima. Este scandalos să ajungi să dai vina pe bănci că tu nu ai reușit cu Fiscul să încasezi banii scontați.
Cele mai însemnate creșteri pe partea veniturilor s-au realizat la taxa utilizarea bunurilor, cu 2,07 miliarde lei sau 123%, pe fondul reînnoirii licențelor din telecom, la contribuțiile de asigurări, cu 1,8 miliarde lei sau 4,7% (pe fondul majorării salariilor bugetarilor), la TVA, cu 1,48 miliarde lei (4,1%), și la impozitul pe salarii, cu 1,23 miliarde lei (7,9%). Scăderi mai importante s-au consemnat la veniturile nefiscale, cu 520,6 milioane lei (3,8%) și la alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, cu 340,6 milioane lei (24%). Încasările din impozitul pe profit au scăzut cu 104,1 miliarde lei (1,3%), iar donațiile au scăzut aproape la jumătate, cu 104,5 milioane lei (46%).
Cheltuielile totale au crescut cu 4,8%, la 155,44 miliarde lei, alimentate în principal de creșterea cheltuielilor de personal, cu 14,7%(4,42 miliarde lei), dar și de avansul cheltuielilor de bunuri și servicii, cu 12,1% (2,87 miliarde lei). Cheltuielile cu asistența socială au urcat cu 940 milioane lei (1,9%), iar cele cu dobânzile cu 472 milioane lei (5,8%). În schimb, au fost tăiate consistent chetuielile de capital, cu 1,3 miliarde lei (10,9%), cele aferente programelor cu finanțare rambursabilă, cu 529 milioane lei (46%), și cele pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, cu 759 milioane lei (8,1).
Astfel, deficitul bugetar după primele nouă luni s-a cifrat la 8,14 miliarde lei, reprezentând 1,3% din PIB.
Principala sursă a deficitului bugetar a fost bugetul de pensii, care după primele 9 luni a ajuns la un deficit de peste 9 miliarde lei, mai mare chiar cu 11% decât deficitul întregului buget. Situația bugetului de pensii este ușor îmbunătățită față de anul trecut (deficitul era de 9,66 miliarde lei), dar continuă să prezinte un deficit periculos.
Guvernul urmează să discute o a doua rectificare bugetară, în care veniturile pe tot anul vor fi revizuite negativ, cu 3,8 miliarde mai puțin.
Prima rectificare bugetară din acest an a fost avizată de Guvern în luna iulie, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, în urcare la 626,2 miliarde lei, şi un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervaţi PNDI către alte proiecte. Astfel, deficitul bugetar pe cash a urcat de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei.