‘Am sprijinit intenţia Armeniei şi Kârgâzstanului de a se alătura proiectului de integrare’, a indicat Putin, în finalul reuniunii cu preşedinţii ţărilor din Uniunea Vamală. Rusia, Belarus şi Kazahstan au creat un grup de lucru însărcinat cu elaborarea unei ‘foi de parcurs’ de aderare a celor două ţări la Uniunea Vamală.

La rândul său, preşedintele kazah Nursultan Nazarbaev a propus joi la Minsk admiterea Turciei în cadrul Uniunii Vamale, relatează agenţia de presă menţionată.

‘Preşedintele turc mi-a adresat o cerere de aderare la Uniunea Vamală. Primiţi şi Turcia!’, a declarat Nazarbaev, evocând că în vizitele sale în străinătate este întrebat deseori dacă ‘se încearcă reconstituirea URSS sau ceva subordonat Rusiei’. ‘Dacă am primi Turcia, o ţară mare, toate aceste discuţii s-ar termina’, a sugerat preşedintele kazah, adresându-se omologilor săi rus şi belarus.

La reuniunea de la Minsk au participat, de asemenea, preşedinţii Ucrainei, Armeniei şi Tadjikistanului.

În cadrul acestui forum au fost aprobate acorduri fundamentale în legătură cu proiectul de tratat privind Uniunea Economică Eurasiatică, care ar trebui să devină funcţională din 2015.

Înainte de plecarea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici la summitul de la Minsk, presa de la Kiev sugera că probabil liderul de la Kremlin va încerca din nou să-l ademenească cu vreo ofertă de tipul ‘gaze mai ieftine în schimbul renunţării la UE’.

Şeful statului rus a avertizat Kievul că după semnarea Acordului de asociere cu UE, Ucraina nu va mai putea adera la Uniunea Vamală.

Referitor la atitudinea Rusiei faţă de integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, Vladimir Putin a declarat la conferinţa de presă ce a urmat reuniunii: ‘Nu suntem nici pentru şi nici împotrivă. În general, nu ne priveşte. Este problema Ucrainei’. Dar, de fapt, el a invitat Ucraina să aleagă între UE şi Uniunea Vamală, după cum a titrat vineri presa moscovită.

Ucraina speră să semneze, la apropiatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de asociere şi liber schimb cu UE, în timp ce Republica Moldova şi Georgia ar putea parafa acorduri similare.
STRATFOR: Blocul comercial al Rusiei

După decizia Armeniei de pe 3 septembrie să se alăture Uniunii Vamale, un bloc comercial al Rusiei, un număr de politicieni europeni au declarat că Armenia nu va putea avea acorduri de liber-schimb cu Uniunea Europeană pentru că cele două blocuri sunt incompatibile.

Lituania, stat care deţine preşedinţia UE, face eforturi pentru a aduce 6 ţări fost-sovietice – Moldova, Georgia, Armenia, Ucraina, Belarus şi Azerbaijan – mai aproape de Uniunea Europeană prin acorduri politice şi comerciale, sub Parteneriatul Estic iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008.

Rusia şi-a folosit avantajele economice şi energetice în aceste state pentru a bloca eforturile Bruxelles-ului şi a avut mai mult sau mai puţin succes. Ca cel mai mare partener al Armeniei, cel mai mare investitor străin şi deţinător al multor active strategice ale acestei ţări, Rusia este crucială pentru stabilitatea Armeniei.

Putin a declarat recent că va exista o investiţie majoră a Căilor Ferate Ruse în sistemul de căi ferate armean şi urmează, de asemenea, investiţii ale companiilor Rosneft şi Rosatom pentru îmbunătăţiri ale sectorului nuclear şi al industriei chimice. Din cauza distanţei care le separă şi a crizei politice şi economice, Uniunea Europeană nu are aceleaşi oportunităţi precum Rusia să devină un partener pentru Armenia şi pentru alte state din regiune.

Moscova îşi va intensifica presiunea în timpul summitului de la Vilnius din noiembrie, în timpul căruia numeroase state din programul Parteneriatului Estic vor decide dacă să-şi întărească legăturile politice şi comerciale cu Uniunea Europeană prin noi acorduri.

Dată fiind slăbiciunea UE şi interesele sale de a-şi rezolva problemele structurale interne, Rusia va avea succes în a influenţa statele periferice.