Parlamentul European şi Comisia Europeană participă la aceste discuţii informale, înainte de Consiliul de miniştri de la sfârşitul lunii iunie, care se vrea a fi unul decisiv cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC).

‘Este o provocare importantă însă cred că este nevoie de o voinţă puternică, cel puţin din partea preşedinţiei irlandeze, de a duce acest proces la capăt’, a declarat ministrul irlandez al Agriculturii, Simon Coveney, a cărui ţară asigură preşedinţia rotativă a UE până la finele lunii iunie. ‘Trebuie să găsim un mijloc de a lua în calcul preocupările noastre comune’, a adăugat Coveney.

Pe lista discuţiilor care se vor încheia marţi în capitala Irlandei figurează una din principalele aspecte ale reformei PAC: redistribuirea mai echitabilă a subvenţiilor agricole între fermierii aceleaşi ţări, în condiţiile în care în prezent 80% din subvenţii sunt alocate pentru 20% din exploataţii.

Comisia ar dori să instaureze o plată uniformă la hectar începând din 2019, sau cel puţin să ajungă la un minim de convergenţă la această dată, în condiţiile în care unele ţări precum Irlanda sau Italia îşi bazează repartiţia pe baza nivelurilor de producţie din trecut. Acest mod de calcul privilegiază marile exploataţii intensive.

Însă Consiliul celor 27 de state membre UE şi Parlamentul ar dori o mai mare supleţe în procesul de reechilibrare a ajutoarelor şi consideră data 2019 mult prea apropiată. ‘Am indicat deja că executivul comunitar este gata să-şi revizuiască propunerea iniţială privind plata forfetară la nivel regional sau naţional. Însă în schimb, vrem un prag minim pentru plăţile către agricultori’, a subliniat Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Ciloş. ‘Nu putem accepta ca după reformă, unii agricultori să primească 50 de euro pe hectar şi alţii 1.000 de euro în cadrul acelaşi regiuni sau în acelaşi timp’, a adăugat Cioloş.

Un alt subiect spinos ce va fi discutat la Dublin este cel al plafonării ajutoarelor acordate marilor exploataţii. Bruxelles-ul şi Parlamentul European ar dori să limiteze la 300.000 de euro pe an valoarea subvenţiilor primite de fiecare fermă (după reducerea costurilor salariale) şi să reducă treptat plăţile mai mari de 150.000 de euro. În schimb, statele membre doresc să-şi păstreze capacitatea de a lua decizii în acest domeniu. În special Germania este interesată să păstreze numărul semnificativ de mari exploataţii de pe teritoriul său, în special în fosta RDG, unde aceste exploataţii sunt moştenitoarele fostelor CAP-uri. Potrivit lui Dacian Cioloş ‘am putea să ajungem la un compromis cu privire la conceptul de scădere treptată a ajutoarelor’.

Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al UE cu aproximativ 38% din bugetul global, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro.

Reforma PAC va fi introdusă în vigoare gradual începând din 2014, însă noul sistem de subvenţii nu va fi pus în practică înainte de 2015, această întârziere fiind pusă pe seama dificultăţilor înregistrate în cursul negocierilor pe teme viitorului buget european.
Sursa: Agerpres