Congresul SUA, al cărui rating de aprobare se află încă aproape de minimul din toate timpurile, va legifera ceea ce poate considerat piesa cea mai dăunătoare a legislaţiei economice din America din ani de zile – proiectul de lege privind agricultura -, este de părere semnatara articolului, Heidi Moore, editor pe probleme economice şi financiare la cotidianul menţionat.

Oficial, se numeşte ”Agriculture Reform, Food and Jobs Act of 2012” /Legea privind reforma agricolă, alimentară şi locurile de muncă pe 2012/ – deoarece congresmanii de la Washington nu au adoptat-o în 2012, ci au aprobat o prelungire a proiectului de lege pe 2008, în valoare de 650 miliarde de dolari, pentru încă un an, acesta expirând la 30 septembrie 2013.

În contextul în care congresmanii au negociat diferite amendamente şi clauze, ei au ajuns la un amestec de idei bune şi rele, consideră autoarea analizei.

Astfel, elemente ale proiectului de lege vor reduce bonurile de masă pentru cei săraci şi cei încarceraţi anterior, vor creşte criza obezităţii prin încurajarea folosirii înlocuitorilor chimici ai zahărului, vor promova alimentele modificate genetic în detrimentul sănătăţii publicului, prin aşa-numitul ‘Monsanto Protection Act’ şi vor sprijini agricultura industrială, în detrimentul producţiei alimentare durabile. Proiectul de lege stabileşte politica alimentară a SUA pentru perioada 2014-2023, incluzând totul, de la agricultură la bonuri de masă.

Analista examinează pe rând fiecare aspect relevant. Folosirea bonurilor de masă a crescut cu cel puţin 70% de la criza financiară din 2008, cu un record de 47,8 milioane de persoane bazându-se pe acestea, cu scopul de a-şi permite facturile săptămânale la alimente. Acest lucru costă guvernul 74,6 miliarde de dolari. Membrii Congresului sunt indignaţi şi promit disciplină fiscală, în detrimentul celor care trăiesc sub pragul sărăciei, preconizând reducerea bonurilor de masă pentru săraci cu aproximativ 20,5 miliarde dolari prin actualul proiect de lege. De asemenea, au planificat să elimine bonurile de masă pentru cei condamnaţi pentru un delict, fapt care va afecta populaţia săracă din mediul urban. Unii congresmani au susţinut că programul SNAP /privind bonurile de masă/ ar trebui redus din cauza tendinţei utilizatorilor de astfel de bonuri de a cumpăra produse cum ar fi băuturile energizante – o tendinţă datorată însă disponibilităţii reduse de alimente proaspete şi sănătoase în zone sărace.

Aproximativ 12 milioane de persoane nu au un loc de muncă în SUA şi doar circa 58% din populaţie este angajată, ceea ce reprezintă în jurul minimelor de la începutul recesiunii anilor 1980. Şomajul pe termen lung este o problemă persistentă, cu 40% din totalul şomerilor timp de şase luni fără un loc de muncă sau mai mult – astfel că mulţi angajatori îi consideră în mod arbitrar pasibili de a nu primi un loc de muncă. Parţial răspunzătoare pentru această situaţie sunt deciziile de politică fiscală contraproductive luate în Congres pentru a sprijini austeritatea dăunătoare, aşa cum a afirmat chiar preşedintele Rezervei Federale, săptămâna trecută.

Deşi legislaţia privind bonurile de masă este cea mai stânjenitoare din proiectul de lege, ea nu este singura. O alta priveşte aşa-numitul ”The Monsanto Protection Act”. Companii, printre care şi Monsanto, vând seminţe modificate genetic, care domină agricultura şi aprovizionarea cu alimente din SUA. Ele sunt create în laborator pentru a supravieţui după ce au fost stropite cu pesticide puternice şi dăunătoare, care nu întâmplător sunt vândute de Monsanto şi competitori.

Procentul de soia, bumbac şi porumb care provin din culturi modificate genetic este între 80% şi 90%. În prezent, aceste companii aşteaptă ca Ministerul Agriculturii să testeze seminţele pentru a vedea potenţialele efecte negative asupra oamenilor. ”Monsanto Protection Act” va permite companiilor agricole să vândă seminţe modificate genetic înainte de a fi testate şi să împiedice ministerul să se amestece în vânzarea de seminţe, chiar dacă acestea sunt dovedite a fi dăunătoare pentru oameni.

Fermele mari industriale fac legea în SUA. Circa 12% din fermele americane au vânzări de peste 250.000 de dolari. Fermele prospere reprezintă 84% din valoarea producţiei, potrivit think-tank-ului Heritage Foundation. Fermele mai mari au tendinţa de a afecta aprovizionarea locală cu apă din cauza scurgerilor mai mari de la pesticide şi îngrăşăminte. Ele tind totodată să acorde multă putere cumpărătorilor care achiziţionează în vrac, alimentând o piaţă corporativă mai degrabă decât una a consumatorului.

O altă problemă din proiectul de lege este cea a zahărului. Zahărul din SUA este scump – cu 50% mai mult decât cel pe piaţa mondială, în 2008-2012, conform datelor ”ICE Futures US”, obţinute de Wall Street Journal. Potrivit WSJ, Ministerul Agriculturii ar putea să fie nevoit să cumpere 400.000 de tone de zahăr, cu o pierdere estimată de 80 de milioane de dolari în banii contribuabililor, doar pentru a păstra preţul la zahăr umflat artificial.

Proiectul de lege stabileşte un preţ minim la zahăr, în special pentru că zahărul produs în SUA din sfeclă a generat critici că ţara alimentează cartelurile zahărului prin credite acordate fermierilor şi restricţii la import din ţări producătoare de zahăr din trestie, cum ar fi cele din America Centrală şi Caraibe. Companiile care fabrică produse dulci, printre care Hershey’s şi Coca-Cola se opun acestui lucru.

Având în vedere că zahărul se află în aproape orice, multe produse de supermarket vor costa mai mult atunci când preţurile la zahăr cresc iar atât timp cât ele sunt mari, companiile de produse alimentare vor continua să favorizeze înlocuitorii şi produsele chimice, cum ar fi siropul de porumb bogat în fructoză. Acesta este derivat din porumbul puternic subvenţionat. Susţinătorii sănătăţii au criticat siropul de porumb drept factor potenţial dăunător, care contribuie la criza obezităţii.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: