Potrivit lui Cazacu, factorii care vor contribui la un ritm de creştere economică peste aşteptări sunt atât de natură internă, cât şi externă. Un element important din prima categorie care ar putea susţine economia în partea a doua a anului este sectorul agricol, a cărui contribuţie ar putea fi semnificativă în condiţiile unui an agricol favorabil. Influenţa agriculturii asupra PIB-ului este extrem de importantă, scăderea producţiei agricole anul trecut, pe fondul temperaturilor ridicate şi a secetei, contribuind decisiv la ratarea obiectivului de creştere economică.

Creşterea economică viitoare va depinde şi de rezultatul reformelor impuse pe piaţa forţei de muncă, dar şi de cel al modificărilor apărute în zona de producţie, ca urmare a reformelor structurale adoptate în acest domeniu. De asemenea, creşterea cererii şi a consumului intern va continua să susţină revenirea economiei României în 2013, în timp ce nivelul investiţiilor este aşteptat să crească, cu atât mai mult cu cât stabilitatea politică şi macroeconomică ar continua anul acesta.

Speranţe din zona euro

În ceea ce priveşte factorii externi, o evoluţie bună în a doua jumătate a anului pentru Zona Euro ar antrena stimularea exporturilor. Totuşi, aceasta rămâne sub semnul întrebării, în condiţiile în care primul trimestru a continuat seria scăderilor consecutive ale nivelului general al producției de bunuri și servicii, începută la finalul anului 2011. Astfel, pentru al şaselea trimestru consecutiv, PIB-ul Zonei Euro s-a contractat, de această dată cu 0,2%. Pentru anul 2013 Comisia Europeană a estimat o scădere de 0,4%.

De altfel, condiţiile externe reprezintă un semn de întrebare nu numai prin contribuţia directă pe care ar putea să o aibă asupra PIB-ului intern, ci şi prin influenţa asupra pieţelor financiare. Astfel, dinamica pozitivă pentru a doua jumătate a anului va depinde într-o mare măsură și de contextul global de risc, care poate afecta, în condițiile unor noi tensiuni în piețele financiare, apetitul băncilor de a furniza și al clienților de a accesa credite.

Impactul creditării
   
În acelaşi timp, reducerea dobânzilor la credite şi, implicit, încurajarea creditării ar putea reprezenta una din soluţiile pentru creşterea investiţiilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de o schimbare de optică din partea băncilor, care în acest moment sunt destul de reticente la scăderea ratelor de dobândă, practicând dobânzi între 10% şi 17% pentru creditele în lei.

Mesajul BNR de pregătire a unor tăieri de dobândă va diminua însă interesul investitorilor pentru moneda autohtonă şi ar putea determina în perioada imediat următoare o volatilitate a leului, deşi nu până la nivelurile atinse de forint sau de zlot. Nivelul actual al dobânzii de politică monetară face ca vânzarea de euro şi plasamentele în lei să nu mai fie atractive. Entuziasmul din piaţă pentru moneda locală, care a împins cursul valutar sub 4,30 RON/ EUR  înainte de Paşti a fost corectat în ultima perioadă pe fondul vânzărilor importante de euro, acestea aducând cursul spre 4,34 RON/ EUR. Stabilitatea cursului de schimb, în ciuda crizei din Cipru, şi neimplicarea BNR în evoluţia sa reprezintă semne pozitive în ceea ce priveşte evoluţia acestuia în următoarele luni. Astfel, pentru următoarea perioadă fluctuaţiile ar putea conduce la variaţii între 4,30 şi 4,38 RON/ EUR.

Te-ar putea interesa și: