Noul pachet legislativ răspunde apelului la o legislaţie mai simplificată şi la reglementări mai inteligente, reducând astfel sarcina administrativă pentru operatori şi simplificând mediul de reglementare. Se acordă o atenţie deosebită impactului acestei legislaţii asupra IMM-urilor şi a microîntreprinderilor, care sunt scutite de elementele cele mai costisitoare şi mai împovărătoare ale legislaţiei.
Corpul legislativ actual al UE care reglementează lanţul alimentar constă în aproape 70 de acte legislative. Pachetul de reforme adoptat luni va reduce numărul acestora la cinci acte legislative şi, de asemenea, va simplifica formalităţile administrative din cadrul proceselor şi al procedurilor pe care trebuie să le parcurgă fermierii, crescătorii de animale şi operatorii din sectorul alimentar, pentru ca aceştia să îşi poată desfăşura mai uşor activitatea.
‘Industria agroalimentară este cel de-al doilea mare sector economic din UE, cu peste 48 de milioane de angajaţi şi cu o valoare a producţiei de aproximativ 750 de miliarde de euro pe an. Europa deţine cele mai ridicate standarde din lume în materie de siguranţă alimentară. Totuşi, recentul scandal al cărnii de cal, deşi nu a prezentat niciun risc pentru sănătate, a demonstrat că sistemul este perfectibil. Pachetul de reforme adoptat astăzi soseşte într-un moment oportun, arătând că sistemul poate face faţă provocărilor cu care se confruntă şi, în plus, integrează unele dintre învăţămintele trase. Într-un cuvânt, pachetul vizează oferirea de norme mai inteligente pentru alimente mai sigure’, a declarat comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, Tonio Borg, în cadrul unei conferinţe de presă.
CE recunoaşte necesitatea de a consolida instrumentele de care dispun autorităţile competente din statele membre pentru a verifica respectarea legislaţiei UE pe teren, prin controale, inspecţii şi teste. Scandalurile alimentare recente au demonstrat încă o dată că autorităţile însărcinate cu controlul aplicării legislaţiei trebuie să ia măsuri mai eficace pentru a-i proteja atât pe consumatori, cât şi pe operatorii cinstiţi împotriva riscurilor care pot apărea ca urmare a încălcării normelor de-a lungul lanţului, informează un comunicat al executivului comunitar.
Actualul sistem de taxe pentru finanţarea implementării eficace a acestor controale în cadrul unui sistem sustenabil de-a lungul întregului lanţ va fi extins la alte sectoare din cadrul lanţului care nu sunt taxate în prezent. Microîntreprinderile vor fi scutite de aceste taxe, dar nu şi de controale, pentru a nu le fi afectată competitivitatea. Statele membre UE vor trebui, de asemenea, să integreze pe deplin controalele antifraudă în planurile lor naţionale de control şi să se asigure că, în aceste cazuri, sancţiunile financiare sunt stabilite la niveluri cu adevărat disuasive.
În ceea ce priveşte sănătatea animalelor, noul pachet va introduce un singur act legislativ pentru reglementarea sectorului în UE, bazat pe principiul că ‘este mai uşor să previi decât să vindeci’. Scopul său este de a ameliora standardele şi de a furniza un sistem comun care să permită o mai bună detectare şi un control mai eficient al bolilor şi care să soluţioneze într-un mod coordonat riscurile în materie de sănătate şi de siguranţă a alimentelor pentru oameni şi animale.
Acest sistem ameliorat, asociat cu norme mai performante în materie de identificare şi de înregistrare, ar urma să confere celor care se ocupă cu protecţia lanţului alimentar capacitatea de a interveni rapid pentru a limita răspândirea bolilor. În plus, pachetul introduce prioritizarea bolilor care necesită intervenţie la nivelul UE, permiţând astfel aplicarea unei abordări bazate mai mult pe riscuri şi utilizarea adecvată a resurselor.
Pachetul prevede un nivel suficient de flexibilitate pentru a ajusta măsurile de sănătate animală în funcţie de dimensiunile şi de natura unităţilor, precum şi în funcţie de circumstanţele locale, în special în ceea ce priveşte cerinţele de înregistrare şi de aprobare aplicabile pentru unităţi şi pentru deţinerea de animale sau produse.
Referitor la sănătatea plantelor, CE propune actualizarea sistemului fitosanitar, pentru a împiedica instalarea de noi dăunători în UE, protejând atât cultivatorii, cât şi sectorul forestier. Astfel, se va pune mai mult accentul pe comerţul cu risc ridicat cu produse provenind din ţările din afara blocului comunitar şi pe o mai bună trasabilitate a materialului vegetal pe piaţa internă.
Legislaţia introduce, de asemenea, o mai bună supraveghere şi eradicarea timpurie a epidemiilor de noi specii de dăunători, precum şi compensaţii financiare pentru cultivatorii afectaţi de astfel de dăunători.
De asemenea, pachetul prevede norme simplificate şi mai flexibile pentru comercializarea seminţelor şi a altor materiale pentru reproducerea plantelor, cu scopul de a asigura productivitatea, adaptabilitatea şi diversitatea producţiei vegetale şi ale pădurilor din Europa şi de a facilita comerţul cu acestea.
Utilizarea seminţelor în grădini private nu este reglementată prin legislaţia UE, iar grădinarii pot continua să cumpere orice material vegetal şi să îşi vândă seminţele în cantităţi mici. În plus, se va clarifica faptul că orice neprofesionist poate face schimb de seminţe cu alţi grădinari privaţi, fără a intra sub incidenţa normelor regulamentului propus.
Scopul noii legislaţii este de a introduce o alegere mai largă pentru utilizatori, incluzând astfel noi soiuri ameliorate şi testate, materiale care nu respectă definiţia soiului sau eterogene, soiuri tradiţionale şi materiale de nişă, notează CE.
Parlamentul European şi Consiliul UE vor analiza acum pachetul de măsuri al CE şi îşi vor adopta poziţiile referitoare la acesta. În stadiul actual, CE estimează că pachetul legislativ va intra în vigoare în 2016.
Sursa: Agerpres
