Managementul privat îi priește Fondului Proprietatea, care a reușit să obțină, anul trecut, profit net în creștere cu 4,2%, iar acum oferă dividende mai mari cu aproape 6% decât în anul anterior. Toate acestea pe fondul revenirii cotației titlurilor FP la maximul de la listare.

Contează că este management privat sau numit de vreo autoritate a statului român, mai ales că în discuție intră societățile deținute de statul român? „Nu contează, singurul lucru important este să fie un management bun, astfel încât companiile să fie conduse eficient și adecvat, în interesul tuturor părților implicate“, spune Mark Mobius, președinte executiv al Franklin Templeton Emerging Markets Group, Administratorul Fondului Proprietatea. Diferența este dată, mai degrabă, de structura acționariatului, care trebuie să își cunoască drepturile și posibilitățile. Iar dacă managementul nu se ridică la înălțimea așteptărilor, a angajamentelor acceptate, este schimbat. Fără regrete, procese sau discuții. „Și din acest motiv ar fi bine ca societățile deținute de stat să fie listate la bursă, ar fi obligate la mai multă transparență, iar managementul ar fi obligat să fie eficient“, arată Mark Mobius.

Profitul se duce în dividende

Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) FP a ales un nou membru în Comitetul Reprezentanților, în persoana fostului ambasador SUA la București, Mark Gitenstein, iar directorul general al Oracle, Sorin Mândruțescu, a primit un nou mandat. Printre cei cinci membri ai Comitetului se mai găsesc reprezentanții celor mai mari acționari, respectiv Elliott Associates, care deține 14,95% din acțiuni, și City of London, cu 9,69%. Elliott este reprezentat de Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, și de Piotr Rymaszewski, director general al Octava NFI din Polonia, iar City de către Julian Ruper Healy.
Acționarii străini dețin, conform datelor de la sfârșitul primului trimestru, 63% din Fondul Proprietatea.  Investitorii instituționali sunt majoritari, cu 57%, iar persoanele fizice nerezidente au 6%. Instituționalii români au doar un procentaj de 12%, în timp ce persoanele fizice dețin 25%, aici regăsindu-se și ce a mai rămas din foștii proprietari despăgubiți de statul român.

Din profitul net de 567 milioane lei realizat anul trecut, 538,6 milioane lei ar urma să ajungă la acționari sub formă de dividende, adică 0,0408 lei pe acțiune. Dividendele sunt una dintre cele mai importante politici ale conducerii Fondului Proprietatea, acționarii fiind recompensați cu sume importante. Spre exemplu, fondurile Elliott și City of London au investit aproximativ 400 milioane euro în acțiunile FP, dar au recuperat deja aproape jumătate din dividende și din creșterea cotației. De altfel, inclusiv recomandarea Franklin Templeton este de a distribui acționarilor, atunci când este posibil, tot profitul realizat, iar investițiile (sau răscumpărările de acțiuni din prezent) să se facă folosind sumele obținute din valorificarea activelor din portofoliu.

Guvernul, una bună, două rele

În timp ce investitorii străini capătă o pondere tot mai mare în acționariat, investițiile FP rămân în proporție de 99,09% românești. Iar ponderea nu se va modifica în curând, având în vedere că principalul obiectiv al managementului este de micșorare a discountului acțiunii (diferența dintre valoarea activului net și cotația la zi, care, în prezent, este de circa 43%). Ţinta este valoarea de 1 leu pentru un titlu, adică o creştere de 50% faţă de cotaţia din prezent.„Ce ne-a spus Elliott? Că trebuie să micșorăm discountul acțiunii, altfel ne concediază“, spune zâmbind Mark Mobius, explicând că nu este deloc normal să existe un discount atât de mare. Iar în aceste condiții, toți banii de investiții se vor duce către propriile titluri, fiind „cea mai bună investiție de la acest moment“.
Reprezentanții Franklin Templeton sunt mulțumiți de rezultatul ofertei secundare de la Transgaz, unde procedurile utilizate au fost la standarde internaționale, iar reducerea oferită investitorilor, în special cei de retail, a fost „foarte bună“. La fel și cu situația de la Hidroelectrica, unde administratorul judiciar „și-a făcut treaba“ și a reușit reducerea substanțială a pierderilor. „Acum lucrăm împreună cu creditorii, adică băncile, să reușim scoaterea companiei din procedura de insolvență“, spune Greg Konieczny, manager de fond la FP, care speră ca ieșirea din insolvență să se realizeze până la jumătatea anului. De ieșirea din insolvență depinde listarea Hidroelectrica la bursă, respectiv pachetul de 12,49% din acțiuni (prin emisiune de noi titluri).

Pe de altă parte, conducerea FP nu este deloc mulțumită de anumite decizii ale guvernului, cum ar fi numirea unor noi membri în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, cu foarte puțin timp înainte de listarea societății la bursă. „Ministrul Delegat al Energiei a decis să-l înlocuiască pe reprezentantul nostru în Consiliul Nuclearelectrica și să numească noi membri, toți din cercuri politice. După părerea mea este o mișcare greșită cu puțin timp înainte de oferta publică inițială a companiei. Pentru noi, înseamnă că cineva nu are interesul ca această tranzacție să fie un succes și acest lucru va avea, cu siguranță, un impact negativ asupra prețului de ofertă“, explică Greg Konieczny.

Speranțe de la ASF

Fondul Proprietatea își așteaptă încă și listarea secundară de la Varșovia, care a fost aprobată demult de către acționari, dar nu a putut și realizată din cauza CNVM. Instituția de control și legiferare a pieței de capital abia la sfârșitul anului trecut a făcut publice amendamentele la reglementările în vigoare, modificări care permit Depozitarului Central conectarea cu instituția echivalentă din Polonia. Dar încă se așteaptă stabilirea de către CNVM a deciziei finale și a modificărilor. „Sperăm că, odată cu formarea noii Autorități de Supraveghere Financiară, vom găsi mai multă înțelegere față de această tranzacție pozitivă pentru piața din România și pentru investitorii FP“, arată Konieczny. Acționarii au extins perioada pentru listarea de la Varșovia până la sfârșitul acestui an, estimările fiind pozitive față de realizarea obiectivului. De asemenea, AGA a aprobat și majorarea remunerației brute a membrilor Comitetului, de la 9.000 la 15.000 lei, suma de până acum fiind considerată mult sub media fondurilor de profil din Europa Centrală și de Est.

Subvențiile de stat nu sunt bune pentru competitivitatea economică pe termen lung, de aceea suntem împotriva lor, așa cum am arătat și în cazul Romgaz

Greg Konieczny, manager de fond la FP