Capital: Datele de până acum şi toate estimările publice arată că 2013 o să fie un an în care economia UE şi a zonei euro o să scadă. Vă aşteptaţi ca şi anul acesta să avem o contribuţie negativă a cererii externe la PIB-ul României?
Varujan Vosganian: Vă dau un exemplu: Ford se retrage din Belgia, dar își lărgește activitatea în România. E posibil să existe consecințe pozitive pentru România din crisparea cererii în UE, adică procesul de delocalizare să se oprească în România.

Capital: Dar Ford nu a ajuns încă nici la producția la care s-a angajat?
VV: Ford putea să oprească, dar nu s-a oprit. Restrângerea cererii în străinătate poate să  însemne o dificultate pentru România. În același timp, România trebuie să se deschidă spre întreaga lume, să nu rămână captivă doar la nivelul UE. Și am în vedere și investițiile străine, și comerțul internațional. (…) Speranța pe care o am eu este că, pe evaluările pe care le-am făcut  la minister în zona freatică a economiei românești, în a doua jumătate a anului 2013 vom reintra pe un ciclu pozitiv de creștere.

Capital: Care sunt motivele ce vă fac să credeți acest lucru?
VV: Ciclurile de creștere sunt legate de multe lucruri, printre care ritmul investițional, de ciclurile de amortizare, de nivelul comenzilor din industrie.

Capital: Problema e că nu avem indicatori pozitivi în multe sectoare.
VV: În România există astfel de motoare de creștere, chestiunea este să le protejăm, să nu le inhibăm în urma unor astfel de semnale care vin din străinătate.

Capital: Sistemul bancar intră într-o etapă prelungită de restructurare. Pe ce resurse de finanţare se mai pot baza în prezent companiile, în situaţia în care băncile preferă să împrumute statul?

VV: La nivelul sectorului bancar, în România a existat această opțiune, nu știu dacă e bine sau rău, ca băncile să-şi transfere cât mai mult din riscurile lor restului economiei. Astfel încât sectorul bancar din România a ieșit relativ teafăr în raport cu alte domenii. (…) Cred că lichiditatea de care va avea nevoie statul pentru a-și rostogoli împrumuturile este undeva la 12 – 14 miliarde de euro. Cred totuși că economia României ar putea să-și îmbunătățească ratingul de țară și asta ar putea să ofere și băncilor mai multă siguranță. Dar cred că băncile ar putea fi reintegrate în măsura în care noi vom ști să cheltuim fondurile europene.

Capital: Ministerul Economiei este mai curând unul de reprezentare, având în vedere împărţirea lui actuală?
VV: Este un minister de sinteză și reprezentare, dar este și unul de normare. Eu cred că responsabilitatea mea ca ministru și ca reprezentant al dreptei politice constă în patru direcții. Prima, împreună cu Daniel Chițoiu, am împărțit Ministerul Finanțelor în trecut și împărțim astăzi comisiile de specialitate în PNL, astăzi pe cea de relaxare fiscală. Relaxarea fiscală este un concept pe care noi trebuie să începem să-l consacrăm. Al doilea este privatizarea, al treilea este ocuparea, iar al patrulea este competitivitatea.
Capital: Ne puteți detalia relaxarea fiscală, cu termene? Ne putem referi la un mandat întreg?

VV: Eu cred că dacă mergem împreună la alegerile europene, USL va putea duce la capăt mandatul. Dacă vorbim de un mandat de patru ani, anul acesta, în a doua jumătate, ar trebui să operăm reducerile de contribuții sociale.

Capital: Dar dl Ponta (premierul României) spunea că nu sunt posibile anul acesta, nu?

VV: Ar trebui ca în a doua jumătate a anului acesta să procedăm la normarea contribuțiilor, urmând să intre în vigoare de la începutul anului viitor.(…) A doua temă este TVA-ul, a treia este informatizarea fiscală, care va îmbunătăţi mult spaţiul fiscal pe care îl lăsăm la îndemâna companiilor şi care va duce şi la reducerea arieratelor.

Capital: În ceea ce priveşte relaxarea fiscală, dacă luăm un termen de doi ani, să zicem până la alegerile europene, puteţi garanta dvs că actualul guvern va întreprinde aceste măsuri?
VV: Ar trebui ca anul viitor să vorbim serios de reducerea TVA. Pentru că guvernul acesta ar trebui să fie guvernul societăţii deschise şi al economiei de piaţă. El trebuie să fie un guvern al unei Românii private, al unei ţări libere din punctul de vedere al drepturilor omului. Şi nu poţi să guvernezi o Românie privată dacă nu creezi un echilibru clar între stat şi mediul de afaceri. Asta înseamnă să dai o şansă economiei. România a avut o pantă descendentă pozitivă, după care a început încorsetarea fiscală  după 2009. E adevărat că 2012 a creat o stare de crispare, pe de-o parte a fost un efort uriaş de consolidare fiscală, pentru că a înjumătăţit deficitul bugetar de la nivelul din 2010 şi 2011, dar s-a realizat strângând din dinţi pe fundalul stagnării economice. Din acest motiv, noi nu am putut, începând din 2013, să purcedem la relaxarea fiscală. Şi acest lucru ne va crea un anumit decalaj. Valoarea de anul trecut nu permite să pornim pe realaxare fiscală, dar CAS-ul întâi, apoi TVA-ul şi în al treilea rând deblocarea arieratelor şi a restituirilor la TVA ar trebui să aducă resurse mari de dezvoltare.

Capital: Dvs personal, omul de dreapta şi economistul Varujan Vosganian, credeţi sincer că puteţi găsi suficientă înţelegere şi sprijin politic în actualul guvern să faceţi această relaxare fiscală?

VV: Până acum şi în ceea ce priveşte privatizarea – şi dăm drumul la Plafar, SANEVIT, participaţii minoritare, mandatul de la Cuprumin şi insolvenţa de la Oltchim urmată de privatizare -, nu am avut niciun obstacol şi am avut un dialog foarte bun cu primulministru . Nu am avut din partea dlui prim-ministru niciun obstacol.