Plata arieratelor la nivelul autorităţilor locale reprezintă una dintre condiţiile pentru ca evaluarea acordului României cu Fondul Monetar Internaţional /FMI/ să intre în iunie în Board-ul instituţiei financiare internaţionale.

Arieratele autorităţilor locale se cifrau în decembrie 2012 la 840 milioane lei şi sunt estimate în prezent la circa 1,18 miliarde lei.

În ultimele zile, mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene şi-au manifestat nemulţumirea de măsura plăţii arieratelor şi de circulara transmisă în acest sens de ministrul delegat pentru buget.

‘Există legea finanţelor publice, există legea finanţelor publice locale, legi care stabilesc foarte clar principiile alocării şi cheltuirii banilor publici. Este şi de bun-simţ faptul că înainte de a începe noi proiecte de investiţii trebuie să îţi plăteşti datoriile existente. Două ordonanţe din acest an întăresc acest cadru, una spune că dăm bani autorităţilor locale cu împrumut pe cinci ani, iar cealaltă vorbeşte despre plata cu prioritate a arieratelor. Acordul cu FMI şi memorandumul cu CE prevăd stingerea acestor arierate. Altfel nu intrăm în Board-ul FMI. Ce se întâmplă dacă nu intrăm? Creşte cursul în sensul devalorizării leului faţă de euro şi, cel mai grav aspect, creşte foarte mult costul finanţării deficitului nostru. Contrar ideii preconcepute că dacă nu mai avem acord cu FMI şi CE putem avea ce deficit vrem, veţi vedea că, paradoxal, vom avea deficit şi mai mici şi vor fi mai puţin bani pentru autorităţile locale, pentru că nu vom putea suporta costul finanţării deficitului’, a avertizat Voinea.

Arieratele administraţiei locale au scăzut semnificativ în ultimul trimestru din 2012, cu 500 milioane lei faţă de finalul lunii septembrie 2012, şi se cifrau la finalul anului 2012 la 840 milioane lei, ţinta convenită în programul cu Fondul Monetar Internaţional fiind ratată. La începutul anului 2013 arieratele au crescut din nou şi au ajuns la 1,18 miliarde lei.

Arieratele sunt datorii mai vechi de 90 de zile. Ţinta cu FMI pentru finalul anului 2012 era de 300 milioane lei, iar pentru atingerea ei Trezoreria va împrumuta primăriile pe o perioadă de cinci ani.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că le transmite preşedinţilor de consilii judeţene că trebuie plătite arieratele care au fost făcute ‘cu acoperire bugetară’.

Ordonanţa de urgenţă privind plata arieratelor administraţiei locale, publicată vineri în Monitorul Oficial, stabileşte că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, precum şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor.

Sumele din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează numai pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, până la achitarea integrală a acestora.

Şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, declara, la finele lunii ianuarie, pentru AGERPRES, că arieratele (datoriile mai vechi de 90 de zile) unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii şi acestea nu vor putea rambursa în cursul anului 2013 creditul de trezorerie pentru stingerea datoriilor.

‘Suntem preocupaţi de faptul că în cazul unor autorităţi locale arieratele sunt mai mari, în unele cazuri mult mai mari, decât veniturile proprii. Probabil acestea vor beneficia de un credit-punte de la administraţia centrală, pe care îl vor rambursa într-o perioadă mai lungă de un an’, a afirmat Erik de Vrijer.

Oficialul FMI a apreciat că, dacă măsurile speciale prevăzute în premieră în legea bugetului de stat pe 2013 vor fi implementate corect, autorităţile vor reuşi să elimine arieratele administraţiei locale până la finalul anului 2013.

‘Sunt două tipuri de măsuri, măsuri care ajută administraţia publică locală să plătească arieratele pe care le au, utilizând creditul – punte şi măsuri pentru a preveni creşterea arieratelor în viitor, în particular printr-o gestionare mai bună a proiectelor de investiţii care sunt co-finanţate. Pentru finalul acestui an ţinta este aproape de zero, dar la sfârşitul anului 2012 ţinta era de 300 milioane lei, iar nivelul lor a fost de 840 milioane lei, dar oricum un nivel mai bun decât 1,3 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2012. Ca o precondiţie pentru evaluarea acordului, am cerut Guvernului să atingă ţinta din decembrie 2012, iar apoi să le elimine, dacă este posibil până la finalul anului 2013’, a precizat şeful Misiunii FMI.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a efectuat în ianuarie a şaptea şi a opta evaluare a acordului Stand By cu România, a anunţat că va cere board-ului prelungirea acordului cu trei luni, deoarece au existat unele ratări de ţinte la finele anului 2012 şi pentru că au existat întârzieri, în special în ceea ce priveşte reformele structurale.

De Vrijer a avertizat însă că Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional va expira şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate până în luna iunie. Precondiţiile se referă la reducerea arieratelor, dar şi la măsuri care vizează companiile de stat – privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, începerea listării companiei energetice Oltenia.
Sursa: Agerpres