Chiar dacă principiul justiţiei fiscale este stipulat în Constituţia elenă, a devenit tot mai evident faptul că nu toţi contribuabilii greci s-au născut egali. În prezent, guvernul de la Atena se pregăteşte pentru încă o rundă de măsuri de austeritate dure, care vor reprezenta un test atât pentru coeziunea coaliţiei aflate la putere cât şi pentru unitatea socială a ţării. Deja, astfel de măsuri, în combinaţie cu o creştere de impozite, au redus venitul mediu pe familie în Grecia la jumătate de la începutul crizei, iar noile măsuri anunţă o scădere a pensiilor cu 25%.

În acelaşi timp însă, o mică elită a proprietarilor de nave greci se luptă să îşi păstreze exceptarea de la taxe – de asemenea, în mod ironic, prevăzută în Constituţie. Între timp, alţi greci bogaţi, printre printre care medici, avocaţi şi ingineri, continuă să evite în mod sistematic impozitele. Potrivit unui studiu recent, 7 din 10 greci care desfăşoară activităţi independente declară cu mult sub veniturile încasate. În acest context, deşi criza face ravagii de cinci ani, mulţi greci bogaţi nu resimt o presiune mai mare de a plăti impozitele decât o resimţeau înainte.

Autorii studiului au folosit datele puse la dispoziţie de o bancă grecească mare, care utilizează mai mulţi factori, alături de declaraţia de venit, pentru a evalua solvabilitatea unui client. Rezultatul: veniturile nedeclarate ale grecilor care desfăşoară activităţi independente s-au ridicat la 28 miliarde de euro în 2009, peste 10% din PIB-ul pe acel an, iar statul grec a pierdut, în consecinţă, 11, 2 miliarde de euro.

Medicii conduc în topul evazioniştilor fiscali, cu venituri de aproape 2,5 ori mai mari decât suma pe care o declară. Avocaţii îi urmează îndeaproape, alături de economişti, jurnalişti, precum şi de persoane care lucrează în industria divertismentului.

Un avocat din Salonic, care a dorit să rămână anonim, explică că este foarte uşor să fii evazionist fiscal. „Până de curând, exista un comision minim de 300 de euro pentru prezentarea unui caz în instanţă. Avocaţii importanţi percepeau clienţilor sume de mii de euro, însă emiteau o chitanţă de doar 300 de euro. Cunosc avocaţi importanţi, care sunt în branşă de 30 de ani şi care nu plătesc un singur euro impozit”, explică avocatul.

Ca atare, comentează Der Spiegel, nu este surprinzător faptul că numărul de greci care declară venituri de peste 500.000 de euro este de doar 200 de persoane, astfel încât chiar dacă guvernul va pune în aplicare o cotă de impozitare de 50% pe aceste venituri, demersul va rămâne în mare măsură simbolic.

A-i taxa pe bogaţi însă este – aşa cum descoperă în prezent ministrul economiei, Yiannis Stournaras – mai uşor de zis decât de făcut. Şi nu există niciun exemplu mai bun decât cel al proprietarilor de nave, care pretind că operează cea mai mare flotă comercială din lume. Aceştia beneficiază de zeci de scutiri de impozite menite să le garanteze competitivitatea. În acest context, guvernele succesive elene le-au lăsat neatins acest statut special, iar situaţia lor nu a constituit un subiect important nici pe agenda publică, nici în cadrul negocierilor Greciei cu creditorii săi internaţionali.

Pe de altă parte, guvernul actual nu ignoră complet problema evazioniştilor fiscali. În acest moment, Atena ia în considerare crearea unei unităţi de 100 de persoane care se va ocupa de evazioniştii fiscali bogaţi. Cu toate acestea, şansele de succes par îndoielnice. Din cele 5.000 de cazuri suspectate de evaziune fiscală adunate din registrele bancare elene, doar 334 au fost soluţionate în mod concludent. Iar dacă la aceasta se adaugă birocraţia şi sistemul judiciar notoriu de lente din Grecia, ar putea trece ani înainte ca statul să ajungă să primească mai mulţi bani de la evazioniştii bogaţi.

Sursa: Agerpres