Cât costă salvarea unei vieți? Pare o întrebare meschină, însă și mai meschină este situaţia în care o viaţă se pierde din cauza lipsurilor financiare sau a unei alternative. Pe lângă prevenţia deficitară, acestea ar fi cele două cauze care plasează România în fruntea UE privind îmbolnăvirile şi mortalitatea în diferite forme de cancer. Majoritatea românilor diagnosticaţi cu această maladie costisitoare, al cărei tratament ajunge şi la 20.000 de euro pe lună, fac rost de bani pentru a merge în străinătate după ce îşi mediatizează cazul. Cei mai norocoşi fie au banii necesari, fie obţin aprobare din ţară pentru tratamentul în străinătate, care ar putea fi ulterior decontat. „Ajutorul CNAS este teoretic, pentru că, de cele mai multe ori, rămâne fără bani şi finanţează doar tratamentele din ţară, care presupun înscrierea pe o lungă listă de aşteptare“, spune Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Privatul nostru, mai ieftin

Nu de puţine ori, în apelurile bolnavilor am auzit că au nevoie de bani pentru deplasarea la spitale precum Anadolu din Turcia, AKH din Viena sau Nürnberg Klinik din Germania. Numai la Anadolu merg anual aproximativ 2.400 de români, iar reprezentanţii centrului  vor să aibă în România o prezenţă fizică, fără intermediari. Operatorii privați au sesizat nevoia de alternativă locală și au investit, în ultimii trei ani, circa 90 de milioane de euro în centre oncologice în care, după spusele lor, oferă acelaşi tratament ca acela în străinătate, însă mai ieftin.

„Radioterapia nu este decontată de CNAS, dar partea bună este că aceste costuri sunt de două-trei ori mai mici decât în străinătate, unde se adaugă şi transportul, şi cazarea“, spune Robert Chiţan, director de promovare la Gral Medical, care a inaugurat, în 2009,  primul centru privat de oncologie din ţară, OncoFort. Cu 2.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri de 2,9 mil. euro, centrul generează 20% din rulajul operatorului. OncoFort este înrudit cu Spitalul AKH din Viena, unde românii lasă lunar câte 500.000 de euro, şi a reuşit să „fure“ de la an la an tot mai mulţi pacienţi, care sunt îndrumaţi chiar de medicii austrieci să meargă aici. Poate şi pentru că protocolul de tratament este acelaşi şi presupune iradierea 3D a tumorii, care asigură o eficienţă mai mare a tratamentului. În clinicile de stat se foloseşte încă iradierea 1D sau 2D, mai puţin eficiente. „Centrele oncologice de stat suferă din cauza lipsei de dotare şi de motivare a personalului încadrat, pentru că acesta nu e trimis la specializări“, spune Ionela Rusu, managerul Centrului de Diagnostic şi Tratament Oncologic Braşov, care a fost inaugurat în mai anul acesta, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro a Oncocard Invest. În nici patru luni de funcţionare, a ajuns la 400 de pacienţi pe lună, din toate zonele ţării.

În Craiova, funcţionează din 2010 primul centru privat de oncologie din regiune, care asigură lunar, în medie, 300 de consultaţii şi 250 de tratamente ambulatorii. „Având în vedere creşterea cererii, vrem ca ambulatoriul să devină o unitate sanitară cu paturi şi cu farmacie proprie, care să deservească lunar un număr dublu de pacienţi“, au declarat reprezentanţii centrului Oncolab, care a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de 1,83 mil. euro, de cinci ori mai mare decât anul precedent. Seria investiţiilor continuă anul acesta cu prima reţea de centre oncologice private din ţară, Amethyst, în valoare de 40 de mil. de euro, a unor oameni de afaceri, printre care şi unul dintre acţionarii A&D Pharma, Ludovic Robert.

Şi Romgermed are în plan investiţii pentru acest segment, într-un laborator de anatomie patologică şi un cabinet de oncologie în cadrul spitalului propriu inaugurat anul acesta, Saint Lukas. Potrivit managerilor acestor centre, dacă la început fugeau de o astfel de investiţie, acum şi-au dat seama că numai aşa medicina românească privată poate recupera un avans de 15-20 de ani al medicinei occidentale, care îi determină pe  bolnavii români să se trateze în străinătate.

Dacă bolnavii de cancer vor putea să urmeze în ţară tratamente similare celor din străinătate, dar mai ieftine, statistica neagră a acestei boli s-ar diminua considerabil.
Cezar Irimia, preşedinte FABC

CIFRE

65 mii români diagnosticați anual cu cancer

5 mii români merg anual în străinătate pentru tratament

20 mii euro este prețul mediu al unui tratament pentru cancer în străinătate

40 mil. euro cheltuie românii anual pe tratament în străinătate

90 mil. euro investiții în centrele oncologice private din România

Te-ar putea interesa și: