Dacă tot au fost certați de întreaga Uniune Europeană pentru posibile ingerințe în activitatea instituțiilor statului, guvernul Ponta s-a apucat să anunțe câteva măsuri care să ajute și mediul de afaceri. Codul fiscal abia a fost modificat de la începutul acestei luni, dar este clar ca acestea nu sunt ultimele. Singura cerință (și speranță) a sectorului privat din economie este să nu fie potrivnice activităților.
Prima modificare privește plata cotei de TVA de către companii și se referă la momentul plății acesteia. Adică, nu va mai fi ca până acum, în momentul facturării, ci în momentul încasării efective a acesteia. Un lucru important, având în vedere întârzierea cu care partenerii de afaceri plătesc produsele sau serviciile.
„Măsura vine pe fondul modificărilor Directivei TVA, care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2013 și care trebuie până atunci implementate și de către statele membre; una dintre aceste modificări se referă tocmai la posibilitatea statelor membre de a implementa, opțional, amânarea plății TVA până la încasarea facturii, în anumite condiții”, spune Dragoș Nicolae, tax manager la Accace România.  El adaugă că „dincolo de beneficiile măsurii, trebuie să remarcăm, încă o dată, încălcarea prevederii din Codul fiscal care stabilește că orice modificare asupra Codului trebuie publicată, de regulă, cu șase luni înainte de data intrării în vigoare; scopul acestei prevederi este de a oferi mediului de afaceri predictibilitate și timp pentru înțelegerea și implementarea modificărilor fiscale; această prevedere, deși conține sintagma «de regulă», nu a  fost practic niciodată respectată de la introducerea ei (1 ianuarie 2004), devenind inutilă.“

Măsură insuficientă fără precizări
Trecem peste încălcarea regulilor și ne oprim la modalitățile de implementare a legii. „Din punct de vedere practic, această măsură ar putea fi operaţionalizată efectiv prin splitarea conturilor contabile nr. 4427 «TVA colectat» şi nr. 4426 «TVA deductibil» în două analitice distincte, iar obligaţia de plată sau, după caz, creanţa de rambursat la nivelul TVA ar putea fi determinată în mod corespunzător rulajelor conturilor contabile analitice în cauză“, arată Dragoș Pătroi, managing partner la DRP Tax Wizards. Mai mult, probleme pot să apară și din cauza plafonului de 500.000 de euro, care se adaugă costurilor administrative suplimentare.
„Firmele care au o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro vor fi obligate  să colecteze TVA la emiterea facturilor către clienţii lor, dar – în cazul în care au un furnizor cu o cifră de afaceri sub pragul menţionat – nu vor putea deduce TVA-ul aferent facturilor emise de acest furnizor decât dacă achită contravaloarea“, mai arată Dragoș Pătroi. „Teoretic, aceste firme ar fi penalizate de două ori în cazurile respective, deoarece colectează TVA-ul la o sumă neîncasată şi, suplimentar actualelor prevederi legislative, nu pot deduce TVA-ul aferent facturilor neachitate şi emise de un furnizor cu o cifră de afaceri de sub 500.000 de euro“, spune consultantul DRP Tax Wizards, cu precizarea că firmele vor trebui să știe și care este cifra de afaceri a partenerilor, pentru a stabili cum se plătește TVA.
Practic, avem o măsură bună anunțată de Guvern, dar insuficient pregătită pentru a fi implementată.

Discriminare pe grupe de vârstă
Cealaltă modificare anunțată are în vedere reducerea contribuțiilor sociale plătite de angajator pentru tinerii sub 25 de ani și persoanele în vârstă de peste 55 de ani. În primul rând, fiind vorba de grupe de vârstă, măsura are iz discriminatoriu, poate crea distorsiuni referitoare la costul muncii, după cum spune Dragoș Pătroi. În cel de-al doilea, se poate spune că măsura este o reacție la rezultatele slabe de la examenul de bacalaureat și îngrijorarea provocată de efectele asupra ratei șomajului. „În mod clar, noua reglementare vizează tineretul, nu persoanele în vârstă, unde limita nu mai este de 45 de ani, ci de 55 de ani“, spune Angelica Ene, payroll accountant la Accace România.
„Declarația premierului Ponta este incompletă, deoarece se specifică doar scutirea de la contribuțiile sociale (pensie, sănătate, șomaj), însă nu menționează nimic depre alte sume pe lângă această scutire“, arată Angelica Ene. În prezent, dacă o companie angajează un șomer cu vârsta de preste 45 de ani beneficiază de un stimulent de 500 de lei, la care se adaugă unul de 10 lei, aferent șomajului pentru respectiva persoană, la un salariu brut de 2.000 de lei. Conform noii reglementări, pentru același salariu, dar o persoană cu vârsta de peste 55 de ani, compania ar fi scutită de 10 lei pentru șomaj, 210 lei pentru pensie și 110 lei pentru sănătate. În total, 330 lei, ceea ce face ca o un beneficiu real pentru companie să apară doar în cazul în care angajatul are un salariu brut de peste 3.050 lei.
Sigur, nu se știe încă dacă stimulentele pot fi cumulate sau nu. În orice caz, ar fi fost preferabil ca măsurile să cuprindă toate grupele de vârstă. „Ar fi fost mult mai benefică plafonarea bazei de calcul și în cazul contribuțiilor la sănătate, după o procedură similară celei aplicabile în cazul contribuțiilor la asigurările sociale“, mai spune Dragoș Pătroi.