Care este marea miză a acestui nou proiect al legii sănătăţii? Dacă, la sfârșitul anului trecut, mărul discordiei era privatizarea medicinei de urgență, noul proiect rezolvă această dilemă: urgența va rămâne garantată de stat și va fi parte a unui pachet minimal de servicii medicale.
Noul motiv de controversă ar putea fi acum puterea sporită pe care noul proiect o oferă asigurătorilor privați, din moment ce se va desființa monopolul CNAS, iar cetățenii se vor putea înscrie, în funcție de preferințe, la un asigurător public sau privat. Totodată, numărul caselor de asigurări de sănătate județene va fi redus de la 42 la opt sau zece societăți mutuale de asigurări de sănătate, după modelul belgian.
Acestea vor putea gestiona pachetul de asigurări de bază, dar vor putea oferi și asigurări facultative. Potrivit ministrului Cepoi, se va asigura independenţa fondului de asigurări de sănătate, iar banii vor fi colectați tot de către ANAF și se vor depune într-un fond special, care urmează să fie aprobat prin lege. Ministrul a mai precizat că raporturile spitalelor cu Ministerul Sănătăţii şi cu casele de asigurări nu se vor schimba, însă este prevăzută „autonomia sistemului public de asigurări şi competiţia cu sistemul privat de asigurări, în funcţie de dorinţa fiecărui asigurat în parte“.
Noul proiect de lege promite, de asemenea, să stabilească pachetul de servicii medicale de bază. Astfel, asigurații își vor plăti serviciile medicale ieftine, pentru că acestea vor fi eliminate din pachetul de bază, decontat de stat. Proiectul nou de lege va afecta și medicii, care nu vor mai fi bugetari și își vor negocia salariul cu managerul spitalului unde lucrează.
Astfel, spitalele nu vor mai fi instituţii bugetare, urmând a primi bani de la bugetul de stat doar pentru programe. Potrivit ministrului Vasile Cepoi, spitalele pot să atragă fonduri din orice activități, cu condiția ca acestea să nu afecteze calitatea serviciilor medicale şi funcţionalitatea spitalului.
„Spitalele nu se mai supun regulilor rigide din sistemul bugetar, deciziile se pot lua mult mai repede și se pot pune în practică imediat, se pot realiza rapid investițiile și se pot atrage fonduri pe diferite programe și proiecte“, crede Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.
Sistemul de sănătate se va modifica substanțial dacă acest nou proiect de lege, elaborat sub coordonarea ministrului sănătății, Vasile Cepoi, va fi adoptat în Parlament în forma actuală. Proiectul este acum în dezbatere pe site-ul Ministerului Sănătății, care speră ca legea sănătății să fie gata până la sfârșitul anului.
Taxa clawback, alt măr al discordiei
Negocierile dintre producătorii de medicamente şi ministerele Sănătăţii şi al Finanţelor privind taxa clawback au eşuat, potrivit Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). „Avem nevoie de fapte, nu doar de declarații de intenție. Timpul trece în devafoarea companiilor și a pacienților“, spune Dan Zaharescu, director executiv al ARPIM.
De la 1 iulie, companiile farmaceutice trebuie să plătească taxa pentru trimestrul III al acestui an, după acelaşi algoritm contestat. Mulţi producători nu au bani pentru a plăti taxa, fapt ce poate produce o criză fără precedent în industria farmaceutică, care se traduce prin dispariţia unor medicamente de pe piaţă.
