PSD, PNL şi PC au câştigat, singure sau sub umbrela USL, peste 2.000 din cele 3.186 de primării şi 35 din cele 40 de posturi de preşedinte de consiliu judeţean. „Independentul“ Sorin Oprescu a obţinut un nou mandat în Capitală, cinci din cele şase sectoare ale Bucureştiului şi aproape trei sferturi din reşedinţele de judeţ sunt conduse, începând cu 10 iunie, de edili social-liberali. „Cred că nu am obţinut un asemenea rezultat nici în cele mai bune vremuri ale noastre. Împreună, chiar am fost mai puternici decât separat. Este clar că pentru toate cele trei partide candidatura şi munca în comun în USL au fost un avantaj“, consideră premierul şi liderul PSD Victor Ponta.
Cu toate acestea, cifrele de mai sus, într-adevăr fără precedent în ultimii 23 de ani, nu i-au făcut exuberanţi pe liderii USL. Ei ştiu că au fost avantajaţi de sistemul de alegere dintr-un singur tur al preşedinţilor CJ (introdus în 2007 de guvernul Tăriceanu) şi a primarilor (adoptat în 2011 de guvernul Boc). Astfel încât mulţi dintre candidații lor au câștigat cu numai 30%-40% din sufragii. Dar ceea ce îi îngrijorează şi mai mult pe social-democraţi, naţional-liberali şi conservatori este că, la votul pentru consilierii judeţeni (cel mai politic dintre toate cele acordate la 10 iunie), USL a fost preferat de circa 49,7% din electorat. În 2008, PSD, PNL şi PC au luat, împreună, 49,5%, adică un scor aproape identic.
Mii de guri flămânde
Însă adevărata problemă a celor de la centru este că structurile din teritoriu au aşteptări mari. Cei reconfirmaţi în funcţie au proiecte în derulare sau o clientelă deja formată, pe care trebuie să o satisfacă. „Îmi doresc să continuăm proiectele începute, să reabilităm blocuri şi să construim locuinţe“, spunea edilul din Focşani, Decebal Bacinschi, reales pentru un nou mandat din partea USL. Iar Sorin Oprescu a spus că nu renunță la celebra autostradă suspendată, proiect respins de CGMB în primăvară din cauza costurilor (1,5 miliarde de euro pentru un tronson de 13 kilometri).
Politicienii recent veniţi în USL din alte partide au schimbat taberele după ce li s-a promis, printre altele, finanţare. În martie 2012, de exemplu, primarul Slatinei, Darius Vâlcov, şi-a dat demisia din PDL invocând lipsa susţinerii guvernamentale pentru mai multe proiecte ale municipalităţii: „centura ocolitoare, asfaltarea străzilor, extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare, construirea de creşe şi grădiniţe, Sala Polivalentă, apartamentele ANL, Palatul Copiilor“. Acum, el a fost reales în funcţie candidând sub sigla USL şi, cel mai probabil, speră să primească mai mult suport.

Cât despre sutele de primari şi preşedinţi de consilii judeţene aflaţi la primul mandat, aceştia trebuie acum să înceapă să-şi pună în practică promisiunile şi, cel mai probabil, să fie „atenţi“ cu cei care i-au sprijinit în campania electorală. Toate astea în condițiile în care România este atent monitorizată de FMI, BM și investitori.
Consultantul fiscal Gabriel Biriş, founding partner al Biriş Goran, crede că există riscul ca, în perioada următoare, să asistăm la unele derapaje în ceea ce priveşte cheltuirea banului public. „Într-adevăr, rezultatele alegerilor sugerează că Guvernul va avea mai multe guri de hrănit decât până acum. Asta mai ales că vor dori, probabil, să-i stimuleze pe cei din teritoriu, care va trebui să alerge în campania pentru parlamentare“, explică el.
De unde vin banii?
Dar, spune Biriş, acest lucru nu trebuie să ne surprindă. „El se va întâmpla atâta timp cât va continua dependenţa financiară a structurilor locale de centru. Din păcate, descentralizarea administrativ-teritorială reală nu poate avea loc fără o autonomie financiară. Iar asta înseamnă că trebuie să ai comunităţi locale autosuficiente sau măcar aproape autosuficiente“, arată acesta. Mai exact, care să genereze din taxe şi impozite locale, dar şi din alte venituri proprii un buget care să ajungă pentru buna funcţionare a instituţiilor publice, dar şi pentru politicile publice locale. Iar în România, cu mici excepţii, astfel de localităţi nu există.

În 2011, 65% din veniturile de 52 de miliarde de lei ale administrațiilor locale (respectiv 33,5 miliarde lei) au fost sume defalcate din impozitul pe venit și TVA sau subvenții, alte șapte procente din venituri (respectiv 3,5 miliarde lei) provenind din fonduri europene. Potrivit Legii finanțelor locale, 82% din impozitul pe venit se alocă lunar administrațiilor locale (47% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, 13% la bugetul local al județului și 22% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și al județului; în cazul Bucureștiului, 23,5% la bugetele sectoarelor, 47,5% la bugetul Capitalei și 11% pentru echilibrarea bugetelor mai sus menționate).
În plus, Guvernul alocă auto­ri­tăților locale o bună parte din TVA-ul încasat (13,17 miliarde de lei în 2011 și 13, 37 miliarde de lei în 2012, adică circa 38% din total). Acesta se distribuie pe județe în funcție de capacitatea financiară, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor (70% din punctaj), și a suprafeței (30% din punctaj). Din TVA și cota de 22% din impozitul pe venit, ju­dețele își păstrează 27%, restul fiind alocat comunelor, orașelor și municipiilor (80% în funcție de populație, suprafață intravilană și capacitate financiară, iar 20% prin hotărâre a consiliului județean, „pentru susținerea programelor de dezvoltare locală“.
Județe primitoare
Pentru acest an, este prevăzut că nouă miliarde de lei din TVA vor merge pentru finanțarea activităților descentralizate la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor. Cele mai mari sume merg spre Capitală (874 milioane lei) și localitățile din Iași (350 milioane lei), Suceava (328 milioane lei), Prahova (307 milioane lei), Bacău (285 milioane lei), Timiș (287 milioane lei) și Bihor (275 milioane lei), iar cele mai mici spre cele din Tulcea (96 milioane lei), Covasna (103 milioane lei) ori Giurgiu (105 milioane lei).

Din cele două miliarde de lei alocate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, cel mai mult vor primi instituțiile din Iași (109 milioane lei), Suceava (94 milioane lei), Timiș (85 milioane lei) și Cluj, Vaslui, Bihor, Bacău și Prahova (câte 70-71 milioane lei fiecare). La polul opus se află „deconcentratele“ din Giurgiu (20 milioane lei), Ialomița (21 milioane lei), Covasna (23 milioane lei) și Ilfov (25 milioane lei). 
Câștigătorii distribuirii celor 1,75 miliarde de lei din TVA destinate, în 2012, echilibrării bugetelor locale sunt edilii din județele Suceava (86 milioane lei), Neamț (64 milioane lei), Botoșani și Vaslui (câte 61 milioane lei), cei mai puțini bani mergând în Ilfov (10 milioane lei), Covasna (22 milioane lei), Sălaj (26 milioane lei) și Sibiu (27 milioane lei). Asta în timp ce sumele distribuite de la centru în acest an pentru drumuri județene merg cu precădere în Argeș și Hunedoara (câte 16 milioane lei fiecare), Timiș, Bihor și Buzău (câte 13 milioane lei fiecare).
Se va schimba ceva în modul de distribuire a acestor fonduri (mai exact, în privința celor care pot fi alocate preferențial)? Cel mai probabil da, iar ultimele două decenii ne-au arătat că apartenența politică a noilor edili va juca un rol important.

53
miliarde lei (10% din PIB) a cheltuit în 2011 administrația publică locală. Doar o cincime din bani a mers în investiții


PROIECTE ÎN PERICOL

PLOIEȘTI Fostul primar Andrei Volosevici (PDL) dorea să termine, în 18 luni, rea­bilitarea rețelelor de apă și canalizare și asfaltarea străzilor și să continue anve­lo­parea blocurilor.

SATU MARE Fostul edil Iuiliu Ilyes (UDMR) începuse implementarea unor proiecte europene în valoare de 16 mil. euro.

CRAIOVA Antonie Solomon (UNPR) spunea că, dacă va fi reales, va continua strategia de dezvoltare. Cele mai mari proiecte în derulare erau pasajul suprateran de pe Calea București și cel subteran de la Universitate.

BOTOȘANI Fostul primar Cătălin Flutur (PDL) își dorea, printre altele, să înființeze Zona Metropolitană Botoșani și să extindă rețelele de apă, canalizare și gaze naturale pe 65 de străzi din oraș.

PETROȘANI Primarul Tiberiu Iacob Ridzi (PDL) și-a păstrat funcția, însă proiectul de circa 70 de milioane de euro al domeniului schiabil, început în urmă cu doi ani, ar putea fi în pericol.

Te-ar putea interesa și: