Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Coșmarul administrativ de după euforia victoriei

Autor: | | 5 Comentarii | 7408 Vizualizari

Cu două treimi din primari și aproape 90% din președinții de consilii județene, conducerea Uniunii Social Liberale ar trebui să fie în culmea fericirii. Succesul în alegeri vine însă acompaniat de motive de îngrijorare

PSD, PNL şi PC au câştigat, singure sau sub umbrela USL, peste 2.000 din cele 3.186 de primării şi 35 din cele 40 de posturi de preşedinte de consiliu judeţean. „Independentul“ Sorin Oprescu a obţinut un nou mandat în Capitală, cinci din cele şase sectoare ale Bucureştiului şi aproape trei sferturi din reşedinţele de judeţ sunt conduse, începând cu 10 iunie, de edili social-liberali. „Cred că nu am obţinut un asemenea rezultat nici în cele mai bune vremuri ale noastre. Împreună, chiar am fost mai puternici decât separat. Este clar că pentru toate cele trei partide candidatura şi munca în comun în USL au fost un avantaj“, consideră premierul şi liderul PSD Victor Ponta. Cu toate acestea, cifrele de mai sus, într-adevăr fără precedent în ultimii 23 de ani, nu i-au făcut exuberanţi pe liderii USL. Ei ştiu că au fost avantajaţi de sistemul de alegere dintr-un singur tur al preşedinţilor CJ (introdus în 2007 de guvernul Tăriceanu) şi a primarilor (adoptat în 2011 de guvernul Boc). Astfel încât mulţi dintre candidaţii lor au câştigat cu numai 30%-40% din sufragii. Dar ceea ce îi îngrijorează şi mai mult pe social-democraţi, naţional-liberali şi conservatori este că, la votul pentru consilierii judeţeni (cel mai politic dintre toate cele acordate la 10 iunie), USL a fost preferat de circa 49,7% din electorat. În 2008, PSD, PNL şi PC au luat, împreună, 49,5%, adică un scor aproape identic. Mii de guri flămânde Însă adevărata problemă a celor de la centru este că structurile din teritoriu au aşteptări mari. Cei reconfirmaţi în funcţie au proiecte în derulare sau o clientelă deja formată, pe care trebuie să o satisfacă. „Îmi doresc să continuăm proiectele începute, să reabilităm blocuri şi să construim locuinţe“, spunea edilul din Focşani, Decebal Bacinschi, reales pentru un nou mandat din partea USL. Iar Sorin Oprescu a spus că nu renunţă la celebra autostradă suspendată, proiect respins de CGMB în primăvară din cauza costurilor (1,5 miliarde de euro pentru un tronson de 13 kilometri). Politicienii recent veniţi în USL din alte partide au schimbat taberele după ce li s-a promis, printre altele, finanţare. În martie 2012, de exemplu, primarul Slatinei, Darius Vâlcov, şi-a dat demisia din PDL invocând lipsa susţinerii guvernamentale pentru mai multe proiecte ale municipalităţii: „centura ocolitoare, asfaltarea străzilor, extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare, construirea de creşe şi grădiniţe, Sala Polivalentă, apartamentele ANL, Palatul Copiilor“. Acum, el a fost reales în funcţie candidând sub sigla USL şi, cel mai probabil, speră să primească mai mult suport. Cât despre sutele de primari şi preşedinţi de consilii judeţene aflaţi la primul mandat, aceştia trebuie acum să înceapă să-şi pună în practică promisiunile şi, cel mai probabil, să fie „atenţi“ cu cei care i-au sprijinit în campania electorală. Toate astea în condiţiile în care România este atent monitorizată de FMI, BM şi investitori. Consultantul fiscal Gabriel Biriş, founding partner al Biriş Goran, crede că există riscul ca, în perioada următoare, să asistăm la unele derapaje în ceea ce priveşte cheltuirea banului public. „Într-adevăr, rezultatele alegerilor sugerează că Guvernul va avea mai multe guri de hrănit decât până acum. Asta mai ales că vor dori, probabil, să-i stimuleze pe cei din teritoriu, care va trebui să alerge în campania pentru parlamentare“, explică el. De unde vin banii? Dar, spune Biriş, acest lucru nu trebuie să ne surprindă. „El se va întâmpla atâta timp cât va continua dependenţa financiară a structurilor locale de centru. Din păcate, descentralizarea administrativ-teritorială reală nu poate avea loc fără o autonomie financiară. Iar asta înseamnă că trebuie să ai comunităţi locale autosuficiente sau măcar aproape autosuficiente“, arată acesta. Mai exact, care să genereze din taxe şi impozite locale, dar şi din alte venituri proprii un buget care să ajungă pentru buna funcţionare a instituţiilor publice, dar şi pentru politicile publice locale. Iar în România, cu mici excepţii, astfel de localităţi nu există. În 2011, 65% din veniturile de 52 de miliarde de lei ale administraţiilor locale (respectiv 33,5 miliarde lei) au fost sume defalcate din impozitul pe venit şi TVA sau subvenţii, alte şapte procente din venituri (respectiv 3,5 miliarde lei) provenind din fonduri europene. Potrivit Legii finanţelor locale, 82% din impozitul pe venit se alocă lunar administraţiilor locale (47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 13% la bugetul local al judeţului şi 22% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului; în cazul Bucureştiului, 23,5% la bugetele sectoarelor, 47,5% la bugetul Capitalei şi 11% pentru echilibrarea bugetelor mai sus menţionate). În plus, Guvernul alocă auto­ri­tăţilor locale o bună parte din TVA-ul încasat (13,17 miliarde de lei în 2011 şi 13, 37 miliarde de lei în 2012, adică circa 38% din total). Acesta se distribuie pe judeţe în funcţie de capacitatea financiară, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor (70% din punctaj), şi a suprafeţei (30% din punctaj). Din TVA şi cota de 22% din impozitul pe venit, ju­deţele îşi păstrează 27%, restul fiind alocat comunelor, oraşelor şi municipiilor (80% în funcţie de populaţie, suprafaţă intravilană şi capacitate financiară, iar 20% prin hotărâre a consiliului judeţean, „pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală“. Judeţe primitoare Pentru acest an, este prevăzut că nouă miliarde de lei din TVA vor merge pentru finanţarea activităţilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor. Cele mai mari sume merg spre Capitală (874 milioane lei) şi localităţile din Iaşi (350 milioane lei), Suceava (328 milioane lei), Prahova (307 milioane lei), Bacău (285 milioane lei), Timiş (287 milioane lei) şi Bihor (275 milioane lei), iar cele mai mici spre cele din Tulcea (96 milioane lei), Covasna (103 milioane lei) ori Giurgiu (105 milioane lei). Din cele două miliarde de lei alocate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, cel mai mult vor primi instituţiile din Iaşi (109 milioane lei), Suceava (94 milioane lei), Timiş (85 milioane lei) şi Cluj, Vaslui, Bihor, Bacău şi Prahova (câte 70-71 milioane lei fiecare). La polul opus se află „deconcentratele“ din Giurgiu (20 milioane lei), Ialomiţa (21 milioane lei), Covasna (23 milioane lei) şi Ilfov (25 milioane lei).  Câştigătorii distribuirii celor 1,75 miliarde de lei din TVA destinate, în 2012, echilibrării bugetelor locale sunt edilii din judeţele Suceava (86 milioane lei), Neamţ (64 milioane lei), Botoşani şi Vaslui (câte 61 milioane lei), cei mai puţini bani mergând în Ilfov (10 milioane lei), Covasna (22 milioane lei), Sălaj (26 milioane lei) şi Sibiu (27 milioane lei). Asta în timp ce sumele distribuite de la centru în acest an pentru drumuri judeţene merg cu precădere în Argeş şi Hunedoara (câte 16 milioane lei fiecare), Timiş, Bihor şi Buzău (câte 13 milioane lei fiecare). Se va schimba ceva în modul de distribuire a acestor fonduri (mai exact, în privinţa celor care pot fi alocate preferenţial)? Cel mai probabil da, iar ultimele două decenii ne-au arătat că apartenenţa politică a noilor edili va juca un rol important.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.