Cândva adevărate comori, stațiunile balneare de la noi zac astăzi în nepăsare: cu foarte mici excepții, cele mai multe nu dezvoltă proiecte mari și nici nu se anunță investitori. Pe niciun segment. Fie că vorbim de hoteluri, fie că ne referim la drumuri și autostrăzi, care ar facilita atragerea unui număr mai mare de turiști, investițiile încă spun „pas“. În cele mai dese cazuri. Acel miliard de euro de care vorbea anul trecut Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), necesar ca investiție în aceste stațiuni, nu este deloc o exagerare, ci susține ideea care s-a tot vehiculat în ultimii ani: „investiți un miliard, câștigați de câteva ori mai mult“.

„Este vorba de un efort investițional uriaș pentru refacerea structurilor vechi, istorice, care nu înseamnă neapărat un hotel, înseamnă un cazino, locuri de agrement, alei de promenadă. Așadar, este nevoie, pe de o parte, de restaurarea lucrurilor vechi, iar pe de altă parte de dotarea cu centre de spa și wellness conform cerințelor actuale“, a declarat Nicu Rădulescu. Potrivit lui, sunt necesare măsuri speciale acolo unde sunt izvoare, iar banii ar trebui să vină atât din sectorul privat, cât și de la bugetul de stat.

Cea mai veche stațiune uitată în paragină

Oricum ar fi, dacă s-ar trage linie, Băile Herculane iese, fără excepție, între cele mai sărace în investiții. Paradoxal, stațiunea care altădată atrăgea cel mai mare număr de turiști, se poate lăuda astăzi doar cu două-trei hoteluri, insuficiente, însă, pentru potențialul pe care îl are.

În industria românească de turism, Herculane a fost întotdeauna comparată cu stațiunea Karlovy Vary (Cehia), care aduce anual încasări de sute de milioane de euro și este considerată una dintre „stelele balneare“ ale Europei. Cele două seamănă foarte mult, fiind singurele din Europa care au apă termală cu sulf coloidal și se află la aproximativ aceeaşi altitudine, cu acelaşi decor natural, străjuite de versanţi abrupţi. În plus, și arhitectura este asemănătoare, amândouă fiind dezvoltate în vremea Imperiului Austro-Ungar.

„La Băile Herculane totul a fost lăsat în paragină. Ne bazam pe această stațiune, acolo era baza, acolo puteau fi dezvoltate proiecte frumoase, erau clădiri spectaculoase. Și nu este un exemplu singular. Multe alte stațiuni au urgent nevoie de investiții“, punctează Erik Szoboszlai, director de vânzări la Danubius Health Spa Resort din Sovata. De altfel, investitorii complexului hotelier pe care îl reprezintă acesta au finalizat în 2014 o investiție de șapte milioane de euro în transformarea hotelului Bradet într-un centru special de patru stele și se pregătesc pentru noi proiecte, care vizează renovarea hotelului Făget de două stele și construcția unei piscine exterioare. „Lucrăm cu multe agenții din țară și din străinătate. Anul trecut, am avut 43.000 turiști, din care 13.000 au fost străini. Cei mai mulți vin la tratamente care, în cele mai dese cazuri, au prețuri la jumătate față de cele din Europa de Vest“, mai spune Erik Szoboszlai. Cu o precizare: Danubius Hotels Group se află printre cei mai mari prestatori de servicii balneare din Europa Centrală, cu un portofoliu de 56 de hoteluri în mai multe țări. Iar între 2003 și 2014, grupul a investit în România 21,4 milioane de euro.

Tratament de 5 stele la Felix

De departe însă, una dintre cele mai de succes afaceri se derulează la Băile Felix (la câțiva kilometri de Oradea), unde vârful îl reprezintă o investiție de 30 de milioane de euro într-un complex balnear de 5 stele. De altfel, tocmai acesta este și motivul principal pentru care mulți turiști care mergeau în anii ’90 la tratamente în Ungaria, vin acum la Băile Felix. Potrivit reprezentanților Turism Felix, complexul cuprinde 14 bazine, iar zona de agrement este, practic, un aqua parc din care o treime din bazine sunt construite în aer liber, iar două treimi acoperite.
Totuși, surse din piață spun că statul ar trebui să se implice activ pentru a schimba, într-un fel, imaginea celor peste 30 de stațiuni balneare din România, unde turiștii merg, în special, pentru tratamente. Un exemplu de stațiune abandonată este și Lacul Sărat, cu un mare potențial turistic. Aflată între două mari orașe, Brăila și Galați, stațiunea pare încremenită în timp, uitată acolo ca și când proprietăţile curative recunoscute ale Lacului Sărat nu ar fi existat niciodată. Iar lista poate fi completată cu Rânca, Borsec și Sărata Monteoru.
Grosso modo, potrivit datelor furnizate de agenții și hotelieri, cifra de afaceri realizată din turismul balnear a fost de circa 350 milioane de euro anul trecut, cu până la 20% mai mult decât în 2014. Cu o completare adusă de Institului Național de Statistică (INS): la sfârşitul primelor nouă luni din 2015, staţiunile balneare dispuneau de peste 6,772 milioane de locuri în structurile de primire turistică (10,73% din totalul naţional), aici fiind înregistrate mai mult de 3,012 milioane de înnoptări.

„Cu un indice de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune de 44,5%, staţiunile balneare au fost pe primul loc după acest indicator, urmate de staţiunile din zona litoralului, exclusiv oraşul Constanţa (39,9%) şi de Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (31,3%)“, reiese din datele INS. Din totalul de înnoptări în staţiunile balneare, 5,1% (14.6076) au fost ale turiştilor străini, iar restul de 2,867 milioane ale turiştilor români. Majoritatea turiştilor români şi străini au ales cazarea în hoteluri, unde numărul de înnoptări a depăşit 2,668 milioane.

Investiție de 50 milioane euro la Balotești

Dar până când se vor alinia lucrurile în țară, lângă București, mai exact în Balotești, s-a lansat, pe 14 ianuarie, unul dintre cele mai mari centre europene de wellness și relaxare bazat pe ape termale – Therme București, dezvoltat de Grupul Wund, pe o suprafață de 30.000 metri pătrați și o capacitate de 4.000 de persoane simultan indoor. „Investiția în acest proiect a început în 2013, situându-se în prima fază  la 29,64 milioane de euro. Până la finalizare, investiția totală în proiect se va ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro“, spun reprezentanții grupului, care au dezvoltat alte patru proiecte similare în Europa. Aceștia au subliniat că au ales Bucureștiul deoarece „beneficiază de o resursă naturală neexploatată până în prezent: apele termale“, proiectul urmând să așeze capitala pe harta marilor orașe europene. Complexul este împărțit în trei zone distincte: „The Palm“ (zona de relaxare), „Elysium“ (zona de răsfăț) și „Galaxy“, destinată familiei, iar prețurile sunt de câteva zeci de lei pe zi, pentru o persoană.

Câteva oferte balneo:

Călimănești-Căciulata. 958 lei pentru o persoană, șapte nopți de cazare în cameră dublă la hotel de trei stele, masă inclusă în valoare de 57 lei pe zi, plus trei proceduri de tratament pe zi;

Covasna. 1.730 lei pentru o persoană, șapte nopți în cameră dublă la hotel de patru stele, masă inclusă în valoare de 70 lei pe zi, plus trei proceduri de tratament pe zi;

Vatra DorneI. 1.620 lei pentru o persoană, șapte nopți în cameră dublă, hotel de trei stele, masa inclusă în valoare de 100 lei pe zi, plus două proceduri de tratament pe zi;

Sovata. 1.190 lei  pentru o persoană, cinci nopți, cazare cu demipensiune la hotel de patru stele și acces la centrul spa, pentru diverse tra­tamente.

Acest articol a fost publicat în al doilea număr al revistei Capital, din 11-17 ianuarie 2016 (Sursa foto – Therme București)