În 2013 la nivel european a fost adoptat un ansamblu de măsuri pentru a întări reglementarea şi stabilitatea pieţelor financiare, care a intrat în vigoare la începutul lui 2014. Una dintre dispoziţii fixează un raport între remuneraţia fixă a bancherilor şi cea variabilă, respectiv între salariul de bază şi prime. Legea europeană stipulează ca aceşti salariaţi nu trebuie să primească prime mai mari de 100% din salariul de bază sau 200% dacă statul în cauza autorizează acest lucru.
Însă Marea Britanie, unde sectorul financiar constituie un pilon major al economiei, a contestat imediat reglementarea la Curtea de Justiţie a UE cerând anularea legii. Printre argumentele avansate de autorităţile de la Londra se numără şi acela că stabilirea salariilor ţine de politica socială şi este deci de competenţa statelor membre, nu a UE.
În concluziile sale, prezentate joi, avocatul general Niilo Jaaskinen propune Curţii respingerea contestaţiei depuse de Marea Britanie. Jaaskinen recunoaşte că 'stabilirea diverselor elemente constitutive ale remuneraţiei unui angajat rămâne incontestabil la latitudinea statelor membre'. Cu toate acestea, explică Jaaskinen, 'fixarea unui procent al plăţii variabile în raport cu salariul de bază nu echivalează cu o plafonare a primelor bancherilor, şi nici cu fixarea nivelului salariului, deoarece nicio limită nu este impusă salariilor de bază după care sunt calculate primele'.
De asemenea, avocatul general respinge şi celelalte argumente formulate de autorităţile britanice privind baza juridică pe care este fondată directiva europeană sau puterile acordate Autorităţii bancare europene, care se ocupă cu definirea criteriilor care să permită stabilirea persoanelor vizate de această limitare a bonusurilor.
Chiar dacă concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea europeană de Justiţie, aceasta urmează recomandările sale în majoritatea cazurilor.
AGERPRES
