SE INTAMPLA ACUM!

Actualitate

DOSAR CAPITAL Taxarea excesivă îngreunează crearea de noi locuri de muncă

Autor: Ovidiu Anton | miercuri, 25 noiembrie 2015 | 3 Comentarii

Prin măsurile fiscale adoptate în ultima perioadă, guvernul social-democrat Ponta şi-a câştigat renumele de cel mai liberal guvern post-decembrist. Cu toate acestea, chiar dacă apreciază actuala relaxare fiscală, majoritatea oamenilor de afaceri şi a analiştilor consideră că prioritară ar trebui să fie reducerea taxelor pe muncă.

«Orice măsură care ajută mediul de afaceri este binevenită şi, categoric, noul Cod fiscal vine să rezolve nişte probleme. Totuşi, cred că sunt probleme mult mai profunde decât un TVA cu două procente mai mare sau mai mic.“ Asta a declarat Mircea Oltean, proprietarul companiei IRUM Reghin, în cadrul evenimentului Capital dedicat antreprenoriatului românesc, iar toată lumea i-a dat dreptate. Dovadă stau aici concluziile sondajului la care au răspuns invitaţii redactorilor Capital.

CITIȚI ȘI:

Taxarea muncii la nivel european. România din nou în top

Avem un sistem ineficient de taxare pe muncă. Cum îl putem schimba?


Cum ar trebui să arate un sistem sănătos de taxare a muncii în România?


Întrebaţi ce măsură ar trebui să se ia pentru a sprijini mediul de afaceri, 50% dintre participanţii la eveniment au spus că reducerea taxelor pe muncă ar fi soluţia, 35% au declarat că ar fi nevoie de investiţii mai mari în educaţie şi dezvoltarea infrastructurii, în timp ce 15% au mizat pe depolitizarea instituţiilor. „România se număra printre primele ţări din UE în ceea ce priveşte nivelul de taxare pe forţa de muncă. Prioritatea zero, cel puţin din punctul meu de vedere, ar fi trebui să fie încurajarea  creării de noi locuri de muncă. Nu avem o problemă cu creşterea consumului ci cu creşterea indicatorilor de producţie“, explică Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor. „Reducerea CAS a fost una din priorităţile mediului de afaceri şi am insistat pe reducerea impozitării muncii şi echilibrarea cu impozitarea capitalului“, precizează şi Andrei Cârnu, directorul executiv al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Cu alte cuvinte, ultimele măsuri fiscale ale Guvernului Ponta măresc discrepanţa dintre impozitarea muncii şi cea a capitalului. Totuşi, trebuie amintit că în urmă cu mai bine de un an angajatorii au beneficiat de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale.


Din păcate, nivelul mare la care se aflau taxele pe muncă şi scăderea mult prea mică au făcut ca această modificare să nu se simtă în economia românească. Iar lucrul acesta îl percep şi antreprenorii. Astfel, la întrebarea „care dintre modificările realizate sau ce urmează a fi implementate anul viitor aduc mai multe beneficii mediului economic“, doar 7,4% dintre respondenţii sondajului Capital au ales scăderea CAS din 2014. O diminuare consistentă a taxării muncii ar fi fost simţită atât de antreprenori cât şi de angajaţi şi ar fi avut darul de a oferi economiei româneşti o bază serioasă de creştere. Acum, lucrurile sunt un pic mai  complicate, aplicarea noilor măsuri fiscale şi creşterea salariilor bugetarilor lăsând un loc foarte mic de manevră noului guvern. Asta însă nu înseamnă că România a rămas fără soluţii. Ca rezultatele scăderii taxării munci să fie maximizate, iar impactul bugetar să fie nesemnificativ, oamenii de afaceri le oferă guvernanţilor variante sustenabile. „Aş relaxa taxarea muncii pentru o perioadă de 5 ani de la demararea unei investiţii care crează mai mult de 200 locuri de muncă în zonele defavorizate sau slab dezvoltate“, propune Călin Costan, proprietarul grupului de firme ICCO. Pe de altă parte, de o reducere a taxelor pe muncă au mare nevoie toate businessurile din România, iar, cu un pic de noroc, măsura ar putea fi pusă în practică. „Scăderea taxării muncii se poate face fără să renunţăm la alte facilităţi din Codul fiscal, ci pur şi simplu prin creşterea gradului de colectare a veniturilor statului. Aceste venituri colectabile oricum vor fi în creştere datorită fiscalizării unor activităţi ieşite astfel din zona neagră şi gri“, susţine  Bogdan Roşu, directorul general al companiei Next Capital.

Jumătatea plină a paharului

Indiferent de motivele care au stat în spatele noii abordări a politicii fiscale, filosofia are toate şansele să se dovedească de bun-augur pentru afacerile din România. Dacă ne mai gândim şi că, în general, statul este cel mai prost administrator, cel român excelând la capitolele ineficienţă şi hoţie, toată lumea ar trebui să fie de acord că taxele mici fac economia mare. Iar noul Cod fiscal şi una dintre ultimele ordonanţe de urgenţă ale cabinetului Ponta au în centru exact idea de relaxare fiscală. Dintre toate măsurile, care ar fi însă cea mai bună? 44,4% dintre antreprenorii şi analiştii care au participat la sondajului Capital au spus că reducerea la 5% a impozitului pe dividende este cea mai bună măsură, în timp ce  diminuarea TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016,  a înregistrat  29,6% dintre răspunsuri, iar scăderea din acest an a TVA la 9% pentru produsele alimentare a fost considerată cea mai bună de 18,5% dintre respondenţi.

„Dintre măsurile anunţate, probabil cel mai mare impact pentru economie va rezulta din scăderea TVA. Trebuie să înţelegem că o reducere a TVA înseamnă de fapt consum net mai mare, în condiţiile în care toate estimările arată faptul că nu va creşte semnificativ economisirea, ci sumele suplimentare vor fi utilizate tot în consum. Acest lucru poate genera o creştere suplimentară semnificativă a PIB-ului, în condiţiile în care scădere la TVA cu 5 puncte procentuale înseamnă de fapt peste 4% în plus disponibili net la populaţie din totalul consumului, deci un efect pozitiv de 1-2%, ţinând cont de ponderea consumului în produsul intern“, explică Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români. În aceleaşi paradigme se înscriu şi alţi observatori atenţi ai evoluţiei economiei româneşti. „TVA este o taxă indirectă aplicată consumului, adică exact acolo unde acum companiile private din România suferă cel mai tare, dar şi exact acolo unde se formează profitul unei companii, adică în piaţă. Reducerea este consistentă şi este bine că se aplică pentru multe procente odată şi nu gradual. Și reducerea cotei de 16% aplicată dividendului este importantă pentru că acolo vorbeam de o dublă impozitare“, completează profesorul de economie Cristian Păun.

Guvernul Ponta, cu bune şi rele

Dacă ultimele măsuri fiscale ale cabinetului Ponta lasă în memoria opiniei publice imaginea unui guvern pro-business, trebuie amintit că în politica economică din ultimii trei ani există şi numeroase greşeli. Iar, pentru că s-au dovedit dureroase, au fost uşor identificate. Astfel, 54,16% dintre respondenţi sondajului Capital au spus că cea mai mare greşeală a fost reducerea alocărilor bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii. Reprezentanţii mediului de afaceri au mai nominalizat printre erorile guvernului Ponta supraacciza la carburanţi (16,66%), taxa pe stâlp (25%) şi creşterea salariului minim (4,16%). Aşa cum ne-am obişnuit în România, măsurile rele se adoptă repede, iar cele bune se aplică greu. Prin urmare, toată lumea stă cu ochii pe Guvernul Cioloş şi se întreabă cât din reforma fiscală va fi pus în practică. „Trebuie să vedem cum va afecta schimbarea de guvern modificările fiscale deja adoptate de guvernul Ponta, deoarece sunt convins că de acum până la sfârşitul anului vor fi discuţii pe bugetul 2016, discuţii cu FMI şi Comisia Europeană“, atrage atenţia Marius Ghenea. Iar aici trebuie ştiut că noul guvern are de a face şi cu o grea moştenire, care nu este legată neapărat de performanţa lui Victor Ponta. Obstacolele care stau în calea dezvoltării mediului de afaceri sunt foarte vechi, iar asta le face uşor de identificat. Astfel, 27,6% dintre participanţii la sondaj au spus că cea mai mare problemă este lipsa predictibilităţii fiscale, iar peste 20% din totalul respondenţilor au identificat accesul dificil la finanţare şi corupţia. Obstacole au mai fost considerate lipsa educaţiei antreprenoriale (13,79%), relaţia cu administraţia fiscală (6,89%) şi lipsa forţei de muncă bine calificată (10,34%). „Cel mai mare rău este generat de birocraţia generalizată. Cadrul legislativ foarte instabil este derutant pentru întreg mediul de afaceri, situaţie înrăutăţită de prevederile legale care se contrazic“, susţine Bogdan Pîrvu, CEO Adeplast. Lista este completată şi de Andrei Cârnu: „Lipsa de predictibilitate a politicilor publice, relaţia stat-contribuabil, modul în care sunt administrate taxele şi birocraţia.“ La toate acestea, mediul de afaceri a identificat soluţiile. „Respectarea strategiei de relaxare fiscală, realizarea unui program amplu şi transparent de investiţii în infrastructură, încurajarea şi atragerea activă a investiţiilor străine, facilităţi fiscale speciale pentru zonele defavorizate şi crearea unor proceduri mai facile de accesare a fondurilor europene“, sunt câteva dintre măsurile care, crede Călin Costan, ar sprijini dezvoltarea mediului de afaceri. „Consolidarea fiscală la nivelul impozitului pe profit pentru grupurile de firme româneşti este o prevedere extrem de importantă pentru companiile locale. Din păcate, această prevedere nu este prevăzută în noul Cod fiscal cu toate că mediul de afaceri a avut susţinerea fermă a premierul“, completează Andrei Cârnu. Clasa politică a dezamăgit şi nu este nicio surpriză. Din păcate, lucrurile sunt greu de schimbat. „Multă vreme, bugetul de stat al României va amâna construcţia/repararea infrastructurii în favoarea plăţilor pensiilor. Pentru a ieşi din acest blocaj fie privatizăm (total sau parţial) sistemul de pensii, fie infrastructura şi serviciile publice. Politicienii români sunt prea slabi pentru a fi în stare să îşi asume costul politic al unor astfel de măsuri curajoase“, încheie Cristian Păun.

CITIȚI ȘI:

Taxarea muncii la nivel european. România din nou în top

Avem un sistem ineficient de taxare pe muncă. Cum îl putem schimba?


Cum ar trebui să arate un sistem sănătos de taxare a muncii în România?

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.