Unul dintre cele mai sensibile subiecte din economie a devenit oficial subiect de negociere din nou. Tema salariului minim pe economie i-a adus sub același acoperiș la Ministerul Muncii pe sindicaliști și pe reprezentanții patronatelor, în prima jumătate a lunii august, moment în care s-a stabilit și componența comisiei care analizează modalitatea de creștere a salariului. Întâlnirile pe acest subiect fuseseră propuse chiar de guvern acum mai bine de două luni, imediat după adoptarea ordonanței care majorează salariile bugetarilor.

În principiu, tema principală este majorarea salariului minm brut în plată de la 1.250 lei, cât este din luna mai a acestui an, la cel puțin 1.450 lei pe lună, cât au cerut în mod repetat sindicatele. Există și voci din rândul sindicaliștilor care spun că economia românească poate suporta și o majorare a salariului minim la 1.650 lei pe lună, cu efecte benefice asupra pieței muncii și a încasărilor la buget.

În mod oficial sunt 1,13 milioane de români plătiți cu salariul minim. Datele estimative ale sindicatelor arată însă că numai în sistemul bugetar numărul celor plătiţi cu sume ce se învârt în jurul salariului minim ajunge la aproxiamtiv 400.000 de angajaţi, iar la nivel național sunt aproximativ 2,3 milioane de persoane care în mod real încasează salariul minim sau chiar mai puțin.

Critici din partea FMI

Salariul minim a urcat în mai 2016 de la 1.050 lei brut, la 1.250 lei. Creșterea a fost criticată de Fondul Monetar Internațional care a considerat oricum inacceptabilă majorarea la 1.450 lei, suma propusă de sindicate. De altfel, reprezentanții angajaților susțin ca majorarea poate fi și mai mare.

„Putem să vorbim și de o sumă mai mare ca să stimulăm oamenii să rămână în țară și să muncească. Nu vreau să vehiculez exact o cifră, să nu sperii pe nimeni, dar nu putem discuta despre așa ceva decât dacă există și corecții pe domeniul fiscal referitor la muncă”, a declarat Dumitru Costin, preşedinte al Blocului Național Sindical. Oricum, entuziasmul sindical este destul de moderat față de reușita unei astfel de măsuri, care ar trebui concretizată printr-o lege care să ofere predictibilitate si, mai ales, flexibilitate, pentru ca salariul să crească în mod natural, în funcție de evoluția economică și nu să fie o opțiune arbitrară la mâna politicului. „Este greu de spus dacă într-un termen atât de scurt, în baza expertizei comisiei, să se poată construi un mecanism care să dea satsifacție tuturor partenerilor și să impună un nivel ridicat de credibilitate legată de predictibilitatea salariului minim”, spune Bogdan Hossu, preşdinte al Confederației Naționale a Sindicatelor Cartel Alfa.

Negocieri cu iz electoral

Izul electoral al acestei măsuri, în condițiile în care propunerea de majorare a fost respinsă luni la rând, este taxată de o parte a patronatelor. „Se vede cu ochiul liber caracterul profund electoral al acestei inițiative, este pe fondul apropierii alegerilor. Totuși, nu este un lucru rău să crească salariul minim, dar un lucru e clar: cine poate să majoreze salariul din mediul privat, a făcut-o deja. Cine are posibilitatea să o facă nu are nevoie de ordine de la guvern”, a opinat Sorin Minea, președinte al Romalimenta.

Cât despre beneficii și patronatele, și sindicatele sunt de acord, câtă vreme măsura majorării salariului minim este dublată în primul rând de o reformă fiscală. „O astfel de creștere a salariului minim poate asigura creștere economică și stabilizarea forței de muncă în țară. Este posibilă și sustenabilă o majorare la 1.450 lei a salariului minim, însă doar cu relaxare fiscală și restructurare economică, ce ar trebui să presupună investiții în locuri de muncă, dar și disponibilizări în aparatul bugetar și cel privat, pentru ca mai apoi să avem reangajări în ramurile care chiar au nevoie de forță de muncă”, a precizat Adrian Izvoranu, tot din partea patronatelor. Totuși, creșterea salariului minim ar fi imposibil de operat în multe domenii. „În comerț, turism sau alimentație publică majorarea nu poate fi generalizată, ar însemna moartea acestor domenii unde salariile sunt mici”, a încheiat Izvoranu.