Programul Start-up Nation, prin care IMM-urile nou-înființate urmează să primească de la stat ajutor nerambursabil de până la 200.000 de lei, a fost aprobat de Parlament. Totuși, acesta a suferit mai multe modificări față de varianta iniţială propusă de Guvern. „Forma actuală a  programului Start-up Nation are la baza o consultare extinsă cu mediul de afaceri din care au rezultat multe mecanisme  și beneficii  noi față de forma inițială a proiectului, care vin în sprijinul beneficiarilor“, susţine Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. În primul rând, s-a redus numărul de locuri de muncă pe care un anteprenor trebuie să le creeze, de la două la unul singur, iar perioada în care acesta va fi obligatoriu angajat a scăzut de la trei la doi ani. Măsura a fost explicată în Comisia de industrii și servicii prin efortul pe care antreprenorii ar fi trebuit să-l facă cu plata salariilor.

„Având în vedere strategia Guvernului de creștere a salariului minim anual 2017 -2020, menținerea prin proiect a două locuri de muncă, la nivelul salariului minim, pentru o perioadă de trei ani, ar costa antreprenorul 159.600 lei, ceea ce ar însemna o diminuare drastică a fondului de investiții aferent proiectului. Astfel, reducerea obligativității la un loc de muncă menținut pentru doi ani înseamnă si reducerea cheltuielilor salariale la 49.800 lei, ceea ce conduce la alocarea unui fond pentru investițiile de capital de 150.200 lei din valoarea proiectului“, scrie în motivația amendamentului propus de parlamentari. O altă noutate este că nu vor primi bani antreprenorii care au mai fost acționari, în anul precedent sau în anul în care aplică, într-o firmă care activează în același domeniu cu cea pentru care solicită finanțare. Cheltuielile și domeniile eligibile urmează să apară într-un ordin al ministrului pentru Mediul de Afaceri, prin care se va institui schema de ajutor de minimis. Până atunci, Start-upcafe.ro a publicat răspuns ministerului de resort la o interpelare a deputatei Roxana Mînzatu. Potrivit acestuia, „Salariile vor fi eligibile, însă numai pentru primele şase luni“. Suma se va plafona la salariul mediu pe economie şi va acoperi toate contribuţiile şi impozitul, aşa cum a arătat, conform aceleiaşi publicaţii, secretarul de stat Ilan Laufer. În afară de aceste noutăţi, la care se mai adaugă o restrângere a domeniilor care pot primi finanţare, varianta votată de Parlament nu se deosebeşte foarte mult de proiectul iniţial. Nici nu avea cum altfel, în contextul în care modelul a preluat experiența unor state precum Israel, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, unde deja s-a dovedit de real succes. Şi acolo, antreprenorii pot primi bani de la stat pentru a-i investi în echipamente sau în promovare.

 

În România, guvernul şi-a propus să susţină anual până la 10.000 de Start-up-uri. Secretarul de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat Ilan Laufer a declarat, citat de Agerpres, că până acum programul a fost prezentat în peste 30 de județe, iar valoarea fondurilor pentru anul acesta este de 380 de milioane de euro. Totodată, Laufer a afirmat că prin acest program vor fi create circa 17.000 de locuri de muncă anual. În ceea ce priveşte momentul în care programul va deveni operaţional, ministerul de resort dă ca termen începutul lunii iunie. Deşi are pregătită toată documentația referitoare la normele de aplicare precum și aplicația electronică necesară demarării Programului, ministerul mai aşteaptă ca legea să fie promulgată de către Preşedinte. În ceea ce priveşte evaluarea proiectelor, lucrurile sunt simple. Ministerul anunţă că aceasta se realizează online, „în timp real și transparent  prin completarea planului de afaceri de către solicitanți pe o platformă electronică îmbunătățită.“

De asemenea, „pentru a veni în sprijinul antreprenorilor, am simplificat, debirocratizat, procedura administrativă de depunere a documentelor justificative în vederea înscrierii proiectului: nu mai solicităm, de exemplu, de la beneficiar, certificatul constatator de la Registrul Comerțului“, a declarat Alexandru Petrescu. 

Echipele de verificare constituite în cadrul Oficiilor Teritoriale pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC) realizează verificarea informațiilor cuprinse în planul de afaceri în ordinea punctajului generat de aplicația software. În ceea ce priveşte membrii comisiilor de verificare, aceştia sunt specialiști angajați în cadrul OTIMMC, „care au competență și experiență în verificarea planurilor de afaceri.“

Pentru ca lucrurile să fie clare , a fost publicată o anexă care conţine grila de punctaj. Astfel, punctajul maxim care se poate obţine este de 100 de puncte, iar cel minim necesar pentru a primi finanţare este de 50 de puncte. Firmele din producție și din programare IT vor primi 40 de puncte, industriile creative vor beneficia de 35 de puncte, serviciile de 30 de puncte, iar comerţul şi alte activităţi de 25 de puncte.

 

De asemenea, vor primi puncte în plus firmele care vor crea minimum două locuri de muncă, cele care vor angaja absolvenţi sau şomeri, cele care vor achiziţiona echipamente şi cele care vor face o afacere inovatoare. Antreprenorii nu vor putea aplica decât o singură dată la programul Start-up Nation, iar, o altă premieră, la fel de importantă, este că beneficiarii nu trebuie să vină cu vreun avans sau cu o cofinanțare. 

Cum vede mediul privat programul Start-up Nation

Teoretic, ar trebui să ne bucurăm în momentul în care apar măsuri prin care se încurajează  antreprenoriatul şi crearea de noi locuri de muncă. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Pe lângă impactul benefic, pot exista şi o serie de efecte adverse. Iar programul Start-up Nation se poate dovedi un excelent studiu de caz. Asta mai ales că, şi în mediul de business, părerile despre oportunitatea unei asemenea măsuri sunt împărţite. „Start-up Nation este un program pur de asistenţă socială, întrucât a da bani gratis cuiva aceasta înseamnă. Prin această subvenţionare statul trece ultima frontieră a intervenționismului guvernamental – antreprenoriatul, crearea de noi afaceri, quintesenţa pieței libere“, spune antreprenorul Octavian Bădescu, fondatorul Sameday Courier. De altă părere este Răzvan Rughiniș, cofondator Innovation Labs. Acesta, urmărind exemple din străinătate, consideră că „programul, deși timid, nereușind să concureze cu mecanismele guvernamentale de suport oferite de DoD sau NSF de ordinul miliardelor de dolari nerambursabili, poate fi un prim pas într-o direcție îndrăzneață în care să înțelegem nevoile și oportunitățile unor companii de tehnologie.“ 

Constantin Stanciu, co-fondator Upgrader, o companie dedicată start-up-urilor, priveşte măsura din ambele unghiuri. „Cred că este normal ca Start-up Nation să fie un program controversat. Însă, în cele din urmă, din poziţia unui start-up, cred că trebuie văzut pur ca o mare oportunitate care trebuie valorificată rapid. Vorbim de o sumă de bani pe care cineva ţi-o acordă, fără să îţi ceară niciun ban înapoi şi doar îţi pune o serie de condiţii de cum să-i utilizezi în business-ul tău“, explică acesta.

„Se crează premisele generării unor antreprenori în eprubetă, care vor modifica şi statisticile despre efervescenţa antreprenoriatului românesc, întrucât Start-up Nation este practic un program de administrare de steroizi în vena mediului de business, implicit este discutabilă corectitudinea şi efectele abordării, cu precădere asupra sănătăţii mediului de afaceri şi a mentalităţii oamenilor“, conchide Octavian Bădescu. Acesta este completat de Constantin Stanciu: „Sper doar că majoritatea celor care aplică să fie antreprenori care au un plan clar, au identificat  o oportunitate în piaţă şi nu se bazează doar pe banii din program“.