Este al cincilea trimestru consecutiv în care România înregistrează cea mai mare creştere anuală a costurilor cu mâna de lucru din UE, ritmul de creştere înregistrând chiar o accelerare după un avans de 12,3% în ultimul trimestru al anului trecut şi o creştere de 17,2% în primul trimestrul al acestui an. 

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 18,5% în trimestrul al doilea, iar costurile non-salariale au înregistrat o creştere anuală de 18,7%. 

Avansul costurilor cu forţa de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creşterii cu 34,9% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creştere de 13,6% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mult peste media europeană, 1,7% respectiv 2,5%. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 14,6% în sectorul construcţiilor, cu 14,1% în industrie şi cu 13,1% în servicii. 

Potrivit datelor publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul II din 2017 o rată de creştere de 6,63% faţă de trimestrul precedent şi de 18,57% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior. Raportat la primele trei luni ale anului în curs, în trimestrul II din 2017, cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în activitatea de învăţământ (15,25%), ca urmare a diminuării timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent datorită începerii vacanţei şcolare, urmată de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (11,64%) şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative (10,90%). În trimestrul II din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în activităţile de învăţământ (38,99%), sănătate şi asistenţă socială (38,93%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (36,47%) şi administraţie publică (26,30%).

SURSA: Agerpres