Să-i ținem pe români în România!
Două sunt problemele fundamentale ale economiei românești: fuga forței de muncă și cea a capitalului peste graniță.
Recent, Capital a publicat o analiza făcută de KeysFin conform căreia 20% din cifra de afaceri a economiei românești este conectată la diverse companii off shore. În același timp, aproape 10% din personal este angajat de acest tip de organizație. O altă constatare relevantă are loc în zona profitabilității acestor companii, care este cu mult mai mică decât cea firească pentru cifra de afaceri obținută, cât și pentru condițiile de piață. Fără a aduce vreo învinuire oameilor de afaceri care aleg să folosească asemenea tehnici de optimizare fiscală – scopul oricărui acționar este maximizarea profitului! – constat că situația de față aduce o serie de prejudicii condițiilor concurențiale de pe piață. IMM-urile alcătuiesc mai greu asemenea scheme fiscale, ceea ce face din cei mari, în principal multinaționale, câștigători fără drept de apel al războiului pentru cote de piață și profituri. Fără măsuri fiscale îndrăznețe este clar că situația nu va putea fi rezolvată. Este bine că o parte din aceste măsuri au fost deja luate. Ba chiar încasările de TVA la bugetul de stat sunt mai mari decât cele preconizate, cu o cotă mult redusă la alimente și semnificativ la toate celelalte produse. Asta arată clar că, atunci când condițiile sunt rezonabile, conformarea voluntară crește iar tentația furtului scade. Din păcate, măsurile luate sunt doar jumătate din rezolvarea problemei. Cea de-a doua jumătate o reprezintă scăderea taxării muncii. Este evident pentru toată lumea că impozitele pe salarii și contribuțiile sociale din România se află în topul țărilor europene în timp ce serviciile obținute de către cetățean sunt la coada clasamentului. Această balanță extrem de dezechilibrată duce la fuga forței de muncă peste hotare. Dacă statul va continua să-și rotunjească veniturile pe spinarea celor care muncesc cinstit și îi va proteja în pe hoți (corupți, deopotrivă cu tâlhari la drumul mare), nu vor mai exista decât două alternative: fie sărăcia generalizată (cu excepția noii nomenclaturi de partid), fie importul de forță de muncă recrutată fie dintre chinezi sau indieni, fie dintre refugiații musulmani. Așa că, la alegerile astea, sper să văd chiar și Biserica Ortodoxă ieșind cu mesaje împotriva celor care-și bagă mâinile până la cot în banii statului. Nu de alta, dar în ritmul actual nu o să mai aibă clienți nici măcar pentru moaștele Sfintei Paraschiva.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





