Potrivit studiului, gradul de împădurire a teritoriului României este foarte scăzut şi în comparaţie cu alte ţări europene care au condiţii naturale apropiate de aceasta, cum sunt Slovenia, cu 62% zonă de pădure, Austria, cu 47%, Slovacia, cu 41%.

Academicianul Giurgiu motivează această situaţie prin gradul scăzut de asigurare a administrării pădurii şi fărâmiţarea excesivă a fondului forestier.

'Ne confruntăm cu o fărâmiţare excesivă a proprietăţii forestiere, în prezent există aproape 900 de mii de proprietari, ca urmare a reconstituirii neraţionale a dreptului de proprietate, iar acest proces continuă şi în prezent, România devenind acum una din ţările UE cu cele mai multe proprietăţi mici de pădure la mia de locuitori, fără să se fi reuşit comasarea acestor asociaţii de proprietari. Există suprafeţe de aproximativ 500.000 de hectare de pădure pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice, la care se adaugă retrocedări frauduloase de păduri, cu deosebire în Ardeal, Valea Trotuşului, Banat', a arătat academicianul Giurgiu.

Acesta a subliniat că 'există o preocupare foarte redusă pentru împădurirea terenurilor degradate, trei milioane de hectare în prezent, faţă de realizarea sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale şi promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare a lemnului'.

Studiul relevă, de asemenea, că România este în prezent una dintre ţările UE cu cea mai mare pondere, de 50%, a pădurilor destinate protecţiei factorilor de mediu, apă, sol, climă şi biodiversitate.

După volumul de lemn existent în păduri, peste două miliarde de metri cubi, România se află în categoria primelor patru ţări din Uniunea Europeană.

SURSA: Agerpres