Atmosfera a fost una vie, chiar contradictorie pe alocuri, cu replici tăioase, dar și cu reflecții de profunzime despre viitorul României într-o lume care se schimbă accelerat.
O lume în haos și logica „optimismului naiv”
„Cred că dezvoltare personală înseamnă, în primul rând, să înțelegi pe ce lume ești”, a deschis discuția moderatorul Mugurel Stan fondatorul proiectului Big Life Project, subliniind că nu mai trăim în „era informației”, ci într-o perioadă nedeterministă, unde haosul devine regula.
De aici a pornit și distincția care a traversat întreaga dezbatere: „optimiștii naivi” versus „pesimiștii raționali”. În lumea serviciilor de informații, spunea generalul Pîrlog, „optimiștii naivi mor primii și într-un număr mult mai mare decât pesimiștii raționali”.
Această cheie de interpretare a fost aplicată asupra crizei ucrainene, asupra dilemelor europene și asupra rolului României.
După Alaska: o Rusie mai agresivă și un Occident divizat
Iulian Fota a conturat tabloul imediat al ultimelor luni: „Rușii, nemulțumiți că nu le-a ieșit jocul în Alaska, bombardează din greu Ucraina, mai rău ca înainte, și aleg ținte simbolice – fabrici americane, clădiri ale British Council și ale delegației UE. Este un mesaj ostentativ de ostilitate, nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva întregului Occident”.
Mai grav, Rusia a început să folosească drone navale în Delta Dunării, semnal direct că războiul „se apropie de ușa noastră”.
În paralel, Occidentul ezită. Fota a amintit incidentele din Groenlanda, unde agenți americani ar fi desfășurat operațiuni subversive, dar și acuzația șocantă venită din Portugalia – un oficial sugerând că Donald Trump ar fi „agent rus”. „Niciodată, de când fac relații internaționale, n-am mai văzut așa ceva”, a spus Fota.
Diviziunile se văd și în raportarea la Republica Moldova: SUA au introdus tarife vamale punitive, în timp ce europenii sprijină deschis forțele pro-europene și pe Maia Sandu.
„O fractură transatlantică în prag de alegeri la Chișinău – asta ar trebui să ne îngrijoreze și pe noi, direct”, a conchis Fota.
Lecțiile istoriei și dilemele prezentului
Istoricul Ștefan Popescu a adus o perspectivă de „istoric al timpului prezent”: „Timpul istoric niciodată nu coincide cu timpul cronologic. Trăim o accelerare: dacă o revoluție industrială dura o sută de ani, acum durează treizeci. Națiunile care nu sesizează trendul, devin periferii”.
Popescu a avertizat că România și Ucraina împărtășesc aceeași problemă structurală – declinul demografic. Cu un deficit de forță de muncă și cu emigrație masivă, România riscă să nu aibă resurse nici pentru reconstrucția Ucrainei, nici pentru propria dezvoltare.
În plus, divorțul franco-german și vulnerabilitatea Germaniei pe fond energetic ar putea reduce generozitatea fondurilor europene, afectând și România.
„Suntem ultradependenți de Germania. Dacă Germania slăbește, slăbim și noi”, a spus istoricul.
„Tehnofeudalismul” și noul joc global
Generalul Pîrlog a introdus un concept provocator – „tehnofeudalismul”, lansat de Yanis Varoufakis și preluat de giganții din Silicon Valley.
„Marii proprietari ai platformelor digitale devin noii feudali. Nu e vorba de Rheinmetall sau Boeing, ci de Palantir și Peter Thiel. Ei mută simpatia politică din Silicon Valley de la democrați la republicani, în spatele lui Donald Trump și JD Vance.”
Această „ideologie tehnologică”, a explicat Pîrlog, influențează direct securitatea globală, pentru că aduce cu sine acceleraționismul – capacitatea de a lua decizii strategice mai rapide decât rivalii.
„Antreprenorii devin astăzi poarta de intrare a know-how-ului revoluțional în securitate. Nu mai e doar treaba serviciilor de informații”, a avertizat Pîrlog.
România între frică, resemnare și responsabilitate
Dezbaterea a devenit intensă atunci când discuția s-a mutat asupra României. Ce ar trebui să facă țara noastră într-un context atât de volatil?
Fota a criticat „externalizarea securității” de către clasa politică: „Au lăsat armata, MAE, serviciile să decidă, iar ei au pus doar ștampila. Politicienii au fugit de responsabilitatea principală: securitatea națională.”
Pîrlog a subliniat că amenințarea reală este cea militară directă: „Războiul hibrid, cyberul, spionajul nu distrug țări. Trupele militare, da. Rușii nu se mulțumesc cu hibridizare – de aceea au atacat Georgia, Ucraina, de aceea mențin trupe în Transnistria”.
Popescu a pledat pentru recoagularea societății românești: „Avem nevoie de câteva puncte comune, cum am avut la aderarea la NATO și UE. Păstrarea integrității teritoriale și evitarea războiului trebuie să fie fundamentale. În rest, fără coerență internă nu putem construi nimic”.
Întrebarea fundamentală: suntem pregătiți?
Cei trei experți au căzut de acord că România se află într-o poziție extrem de vulnerabilă, prinsă între un Occident ezitant și un Est agresiv.
„Dacă nu convingem clasa politică să ia în serios situația asta, riscăm să pierdem tot. Nu doar securitatea, ci și businessurile, economia, viitorul”, a avertizat Adriean Pîrlog.
Iulian Fota a pus punctul pe „i”: „Românul are o fobie de viitor, pentru că de multe ori viitorul i-a adus doar necazuri. Dar acum nu mai putem fugi. Trebuie să fim în față, să ne hotărâm să ne apărăm”.
Ștefan Popescu a încheiat poetic, amintind de Brâncuși și de forța destinului românesc: „În arborele latinității, noi am fost fructul copt mai târziu. La hotarul dintre Orient și Occident, avem propriul nostru destin. Și nici o energie nu se pierde în zadar”.
Panelul BLP Trends nu a fost o simplă discuție academică, ci o radiografie crudă a unei lumi în schimbare și a unui stat care riscă să nu țină pasul. Întrebarea rămâne deschisă: România va fi „optimist naiv” sau „pesimist rațional” în fața războaielor timpului nostru?
Evenimentul BLP Trends a fost organizat de Big Life Project și susținut de:
Simtel Group – companie românească de inginerie și tehnologie, lider în soluții de energie regenerabilă, telecom și automatizări industriale.
Infinity Capital Investments – vehicul de investiții axat pe dezvoltarea companiilor românești cu potențial ridicat, activ în energie, tehnologie și imobiliare.
Asociația Română pentru Energie Verde și Dezvoltare Durabilă (AREVDD) – organizație non-profit dedicată promovării sustenabilității și a proiectelor de energie verde în România.
G Energy Solutions (GES) – companie inovatoare în domeniul energiei regenerabile și al soluțiilor de eficiență energetică.
ANT Energy – dezvoltator și operator de proiecte de stocare și producție de energie regenerabilă, cu accent pe tranziția energetică a României.
We Love Cars – brand dedicat pasionaților de automobile, promotor al inovației în industria auto și al mobilității inteligente.
Digital Work Force – furnizor de soluții digitale și de automatizare a proceselor, cu expertiză în robotică software (RPA) și AI.
Limitless – companie orientată spre consultanță și dezvoltare de business, sprijinind antreprenorii și organizațiile în accelerarea creșterii și inovației.
Dezbaterea completă BLP Trends – „Cum trec companiile românești către noua eră de business” poate fi urmărită pe YouTube, aici: https://www.youtube.com/watch?v=UG6zy_gIAQw
