Ea a adăugat că vor fi trei tranşe din acest vaccin care vor fi livrate Ministerului Sănătăţii.

Şerban a precizat că vaccinul tetravalent (diftero – tetano – pertussis – polioinactivat) este în cabinetele medicilor şi nu au fost distribuite încă alte doze suplimentare până când nu se consumă cele existente în teritoriu.

"Ministerul are încă 70.000 de doze de vaccin tetravalent în stoc, iar ele vor fi distribuite în momentul în care va fi necesar", potrivit oficialului Ministerului Sănătăţii.

Cât priveşte epidemia de rujeolă, oficialul Ministerul Sănătăţii a spus că, deşi vaccin există, sunt părinţi care nu merg cu copiii la administrare, acesta fiind cel mai mare risc pentru contractarea bolii.

"Ultimele date arată că sunt 3.900 de copii care au făcut această boală, o parte dintre ei au făcut complicaţii foarte severe şi 17 dintre aceştia au decedat. Ministerul Sănătăţii face apel la părinţi pentru a-şi vaccina copiii", a transmis Şerban, adăugând că judeţele din vest sunt cele cu rata cea mai mică de vaccinare antirujeolică.

La rândul său, dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a spus că sunt cauze obiective pentru care de multe ori lipsesc vaccinurile, una fiind aceea că ele se obţin după un proces tehnologic care durează între doi şi trei ani, mai ales pentru cele combinate.

"Vaccinurile sunt produse greu, sunt controlate foarte mult timp pentru asigurarea siguranţei, iar acest lucru câteodată are impact negativ asupra programului de vaccinare, pentru că, în ciuda faptului că o autoritate contractantă, cum este Ministerul Sănătăţii, lansează proceduri de achiziţie publică, se întâmplă ca nimeni să nu se prezinte. Şi atunci singura soluţie – şi a fost unul dintre motivele principale pentru care Ministerul Sănătăţii în anul 2015 s-a gândit că un proiect de lege ar fi util – este să încercăm să putem asigura un stoc tampon care să prevină aceste situaţii", a precizat el.

Rafila a subliniat că totdeauna trebuie să existe predictibilitate şi fonduri necesare achiziţionării vaccinului şi este "imperios" necesar să existe vaccinul care să poată să fie achiziţionat la timp şi să fie transmis direcţiilor de sănătate publică şi medicilor de familie.

"Aceste două deziderate ar putea fi asigurate de un act normativ care să prevadă în mod explicit aceste lucruri. Şi mai este încă ceva – informarea, comunicarea nu se poate face în mod sporadic din când în când, cum se întâmplă în acest moment, trebuie să existe o posibilitate permanentă de comunicare, să existe instituţii responsabilizate la nivel naţional, dar şi la nivel local, care să asigure nu numai comunicare pur şi simplu, ci şi consilierea. Discuţia directă cu părintele este de multe ori esenţială ca să convingem despre utilitatea vaccinării, iar acest lucru poate fi făcut de către medicul de familie, dar şi de o instituţie de sănătate publică, care în judeţe este Direcţia de Sănătate Publică, iar la nivel naţional – Institutul Naţional de Sănătate Publică", a explicat specialistul.

El s-a mai referit la un studiu privind vaccinarea realizat de Societatea Naţională de Medicină a Familiei, care relevă că numărul celor care nu se prezintă la vaccinare este de cinci ori mai mare decât al celor care refuză. "Acolo trebuie acţionat, stimulaţi să se prezinte (părinţii – n.r.), contactaţi şi aceste lucruri se pot face împreună cu autorităţile locale, cu mediatori sanitari, pentru că este o problemă de asumare a comunităţii privind sănătatea copiilor. Degeaba avem vaccin, dacă părinţii nu-şi aduc copiii la vaccinare", a adăugat Rafila.

În 2017, suma alocată prin Programul naţional de vaccinare este de 290 de milioane lei, potrivit Amaliei Şerban.

Ea a precizat că pentru administrarea unui vaccin medicul va primi 25 de lei de la Ministerul Sănătăţii. Agerpres