PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Criză

Prețul ascuns al ratării acordului cu FMI: 1 mld. euro pierduți de la UE

Autor: Oana Osman | luni, 23 iunie 2014 | 19 Comentarii

Guvernul pare decis să cânte prohodul acordului cu organismele financiare internaționale, anunțând noi măsuri electorale față de care FMI și Comisia Europeană ar putea avea reacții mai dure decât în cazul reducerii CAS. Ruperea oficială a acordului are însă și riscuri cu bătaie mai lungă.

Dacă măsura reducerii CAS, benefică pentru economie, dar decisă fără acordul organismelor financiare internaționale, nu a pus oficial capăt înțelegerii cu acestea, riscurile de rupere a acordului preventiv planând doar asupra anului viitor, alte măsuri luate de Guvernul Ponta pot grăbi sfârșitul. În special sporurile pentru militari, angajați ai serviciilor de informații și din penitenciare, deja aprobate prin ordonanță de urgență de Executiv, precum și veniturile suplimentare care ar putea fi oferite profesorilor riscă să afecteze situația bugetară chiar de anul acesta și să determine consemnarea oficială a ratării acordului.

Dacă acesta ajunge „off-track“, există și implicații mai ample decât blocarea accesării tranșelor de împrumut, de care oricum România nu avea nevoie, sau decât creșterea costurilor de împrumut pentru finanțarea deficitului bugetar, implicații despre care premierul  și oficialii Guvernului au evitat până acum să vorbească.

Primele „victime colaterale“ ale ratării acordului sunt fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană României. Conform înțelegerilor existente, cât timp ne aflăm în cadrul acordului, România trebuie să asigure cofinanțare doar pentru 5% din valoarea proiectelor. În afara acestuia, trebuie să putem acoperi 15% din cheltuieli. „Dacă acordul cu organismele financiare ar ajunge off-track, UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile la fonduri structurale, față de 95% cât timp suntem în cadrul acordului“, a declarat, pentru Capital, Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Câți bani putem pierde?

Din 2007 și până la finele lunii mai din acest an, plățile transmise la Comisia Europeană de țara noastră pentru programe strucrurale și de coeziune, au însumat 6,79 miliarde de euro. Până în 2015 am mai putea lua, teoretic, încă 12,4 miliarde de euro, în condițiile în care avem alocate 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, plus doi ani, dacă am reuși un grad de absorbție – foarte puțin probabil – de 100%. În cazul în care UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile, față de 95% acum, cât timp suntem în cardul acordului preventiv, pierderea maximă potențială ar fi de circa un milliard de euro. Sumele vor fi în realitate, mai mici, din cauza absorbției precare, dar vor însemna oricum un efort financiar mai mare din partea statului, care are deja dificultăți de încadrare în deficitul bugetar stabilit, și ar putea determina blocaje în derularea proiectelor.

Acordul cu FMI și UE, tot mai apoape de colaps

Chiar dacă ultima misiune comună a FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale a plecat mai repede decât era stabilit, fără un raport de evaluare, din cauza deciziei de reducere a contribuțiilor sociale, acordul preventive cu România nu a fost oficial nici suspendat, nici abandonat definitiv. Cât timp țintele de deficit bugetar pentru anul acesta nu sunt amenințate, acordul este încă „on-track“. Reducerea CAS ridică probleme doar pentru bugetul anului viitor, în 2014 existând suficiente venituri suplimentare din taxa pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp) pentru a compensa pierderea de venituri. Astfel, din taxa pe stâlp colectată pentru întregul an 2014 Guvernul va strânge circa 1,5 miliarde de lei, mult peste cât estimase inițial, și va acoperi fără probleme o reducere a CAS cu 5 puncte procentuale la angajator din octombrie, care va avea impact bugetar efectiv doar pentru două luni, de circa 850 milioane de lei. Impactul negativ este însă calculat la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, 5,5 miliarde lei atât pentru 2017, cât şi pentru 2018

„Dificultățile apar abia în 2015, când impactul bugetar al reducerii CAS va fi pe tot anul, mai ales că ar putea să scadă și încasările din taxa pe stâlp, în condițiile în care va trebui să fie modificat modul în care aceasta se aplică pentru diferite tipuri de construcții. Există sesizări din partea companiilor pentru multe tipuri de construcții, de la platforme betonate, la sonde, etc, și dacă se vor face modificările respective e posibil să scadă și încasările“, ne-a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Gheorghe Gherghina, precizând că „dacă nu se reușește o colectare mai bună va trebui, probabil, să fie reduse cheltuielile pentru a ne încadra în parametri conveniți cu organismele financiare internaționale“.

Sporuri electorale pentru militari și servicii de informații

Dacă reducerea CAS nu ridică riscuri de rupere a acordului decât din 2015, alte măsuri luate de Guvern după plecarea misiunii FMI reprezintă amenințări serioase. Săptămâna trecută, Guvernul a majorat sporurile acordate angajaţilor din armată, servicii de informaţii, penitenciare prin ordonanță de urgență și se au în vedere măsuri de suplimentare a veniturilor și pentru profesori, prin reducerea normei de ore, care ar însemna plăți mai mari în contul orelor suplimentare. Ordonanța de urgență deja amintită a fost adoptată la propunerea viceprim-ministrului pentru securitate națională, Gabriel Oprea, și stabilește că militarii, polițiștii și ceilalți angajaţi din  instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor putea fi plătiţi, de la 1 iulie 2014, pentru munca prestată în zilele libere legal, cu o majorare de 75% din salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective, în cazul neacordării de timp liber corespunzător. Până în prezent, legislaţia permitea recuperarea muncii prestate în  zilele nelucrătoare şi sărbătorile legale doar prin timp liber. „Se aplică doar anul acesta și nu este afectată legea salarizării unitare, dar pentru a nu afecta parametri bugetari conveniți cu partenerii internaționali va trebui ca unitățile care acordă sporurile respective să se încadreze în bugetul deja aprobat. Dacă ne uităm pe execuția bugetară, vedem că nu prea s-au putut face până acum economii. Rămâne de văzut cine își va permite să le acorde pentru că dacă ies din bugetul aprobat vine Curtea de Conturi, iar dacă ar mări Guvernul bugetele avem probleme cu partenerii internaționali“, spune Gheorghe Gherghina. Acordarea acestor sporuri în perioada electorală fără respectarea restricțiilor bugetare pe 2014 ar face ca acordul cu FMI să ajungă „off-track“ chiar de anul acesta, cu consecințe immediate pentru sumele care pot fi primate de România de la Comisia Europeană pe programe structurale._

 

Dacă acordul cu organismele financiare ar ajunge off-track, UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile la fonduri structurale, față de 95% cât timp suntem în cadrul acordului.

Gheorghe Ghergina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.