CITEŞTE ŞI

Criză

Prețul ascuns al ratării acordului cu FMI: 1 mld. euro pierduți de la UE

Autor: |

Guvernul pare decis să cânte prohodul acordului cu organismele financiare internaţionale, anunţând noi măsuri electorale faţă de care FMI şi Comisia Europeană ar putea avea reacţii mai dure decât în cazul reducerii CAS. Ruperea oficială a acordului are însă şi riscuri cu bătaie mai lungă.

Dacă măsura reducerii CAS, benefică pentru economie, dar decisă fără acordul organismelor financiare internaţionale, nu a pus oficial capăt înţelegerii cu acestea, riscurile de rupere a acordului preventiv planând doar asupra anului viitor, alte măsuri luate de Guvernul Ponta pot grăbi sfârşitul. În special sporurile pentru militari, angajaţi ai serviciilor de informaţii şi din penitenciare, deja aprobate prin ordonanţă de urgenţă de Executiv, precum şi veniturile suplimentare care ar putea fi oferite profesorilor riscă să afecteze situaţia bugetară chiar de anul acesta şi să determine consemnarea oficială a ratării acordului.

Dacă acesta ajunge „off-track“, există şi implicaţii mai ample decât blocarea accesării tranşelor de împrumut, de care oricum România nu avea nevoie, sau decât creşterea costurilor de împrumut pentru finanţarea deficitului bugetar, implicaţii despre care premierul  şi oficialii Guvernului au evitat până acum să vorbească.

Primele „victime colaterale“ ale ratării acordului sunt fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană României. Conform înţelegerilor existente, cât timp ne aflăm în cadrul acordului, România trebuie să asigure cofinanţare doar pentru 5% din valoarea proiectelor. În afara acestuia, trebuie să putem acoperi 15% din cheltuieli. „Dacă acordul cu organismele financiare ar ajunge off-track, UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile la fonduri structurale, faţă de 95% cât timp suntem în cadrul acordului“, a declarat, pentru Capital, Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Câţi bani putem pierde?

Din 2007 şi până la finele lunii mai din acest an, plăţile transmise la Comisia Europeană de ţara noastră pentru programe strucrurale şi de coeziune, au însumat 6,79 miliarde de euro. Până în 2015 am mai putea lua, teoretic, încă 12,4 miliarde de euro, în condiţiile în care avem alocate 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, plus doi ani, dacă am reuşi un grad de absorbţie – foarte puţin probabil – de 100%. În cazul în care UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile, faţă de 95% acum, cât timp suntem în cardul acordului preventiv, pierderea maximă potenţială ar fi de circa un milliard de euro. Sumele vor fi în realitate, mai mici, din cauza absorbţiei precare, dar vor însemna oricum un efort financiar mai mare din partea statului, care are deja dificultăţi de încadrare în deficitul bugetar stabilit, şi ar putea determina blocaje în derularea proiectelor.

Acordul cu FMI şi UE, tot mai apoape de colaps

Chiar dacă ultima misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a plecat mai repede decât era stabilit, fără un raport de evaluare, din cauza deciziei de reducere a contribuţiilor sociale, acordul preventive cu România nu a fost oficial nici suspendat, nici abandonat definitiv. Cât timp ţintele de deficit bugetar pentru anul acesta nu sunt ameninţate, acordul este încă „on-track“. Reducerea CAS ridică probleme doar pentru bugetul anului viitor, în 2014 existând suficiente venituri suplimentare din taxa pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) pentru a compensa pierderea de venituri. Astfel, din taxa pe stâlp colectată pentru întregul an 2014 Guvernul va strânge circa 1,5 miliarde de lei, mult peste cât estimase iniţial, şi va acoperi fără probleme o reducere a CAS cu 5 puncte procentuale la angajator din octombrie, care va avea impact bugetar efectiv doar pentru două luni, de circa 850 milioane de lei. Impactul negativ este însă calculat la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, 5,5 miliarde lei atât pentru 2017, cât şi pentru 2018

„Dificultăţile apar abia în 2015, când impactul bugetar al reducerii CAS va fi pe tot anul, mai ales că ar putea să scadă şi încasările din taxa pe stâlp, în condiţiile în care va trebui să fie modificat modul în care aceasta se aplică pentru diferite tipuri de construcţii. Există sesizări din partea companiilor pentru multe tipuri de construcţii, de la platforme betonate, la sonde, etc, şi dacă se vor face modificările respective e posibil să scadă şi încasările“, ne-a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina, precizând că „dacă nu se reuşeşte o colectare mai bună va trebui, probabil, să fie reduse cheltuielile pentru a ne încadra în parametri conveniţi cu organismele financiare internaţionale“.

Sporuri electorale pentru militari şi servicii de informaţii

Dacă reducerea CAS nu ridică riscuri de rupere a acordului decât din 2015, alte măsuri luate de Guvern după plecarea misiunii FMI reprezintă ameninţări serioase. Săptămâna trecută, Guvernul a majorat sporurile acordate angajaţilor din armată, servicii de informaţii, penitenciare prin ordonanţă de urgenţă şi se au în vedere măsuri de suplimentare a veniturilor şi pentru profesori, prin reducerea normei de ore, care ar însemna plăţi mai mari în contul orelor suplimentare. Ordonanţa de urgenţă deja amintită a fost adoptată la propunerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, şi stabileşte că militarii, poliţiştii şi ceilalţi angajaţi din  instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor putea fi plătiţi, de la 1 iulie 2014, pentru munca prestată în zilele libere legal, cu o majorare de 75% din salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective, în cazul neacordării de timp liber corespunzător. Până în prezent, legislaţia permitea recuperarea muncii prestate în  zilele nelucrătoare şi sărbătorile legale doar prin timp liber. „Se aplică doar anul acesta şi nu este afectată legea salarizării unitare, dar pentru a nu afecta parametri bugetari conveniţi cu partenerii internaţionali va trebui ca unităţile care acordă sporurile respective să se încadreze în bugetul deja aprobat. Dacă ne uităm pe execuţia bugetară, vedem că nu prea s-au putut face până acum economii. Rămâne de văzut cine îşi va permite să le acorde pentru că dacă ies din bugetul aprobat vine Curtea de Conturi, iar dacă ar mări Guvernul bugetele avem probleme cu partenerii internaţionali“, spune Gheorghe Gherghina. Acordarea acestor sporuri în perioada electorală fără respectarea restricţiilor bugetare pe 2014 ar face ca acordul cu FMI să ajungă „off-track“ chiar de anul acesta, cu consecinţe immediate pentru sumele care pot fi primate de România de la Comisia Europeană pe programe structurale._

 

Dacă acordul cu organismele financiare ar ajunge off-track, UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile la fonduri structurale, faţă de 95% cât timp suntem în cadrul acordului.

Gheorghe Ghergina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.