CITEŞTE ŞI

Transporturi si Infrastructura

Premieră absolută în România: Un tren circulă cu 160 km/h pe oră!

Autor: Mihai Alexandru Crăciun | sâmbătă, 12 iulie 2014 | 38 Comentarii

Ieri s-au împlinit o săptămână de când CFR Călători a introdus în circulaţie trenurile care parcurg distanţa Bucureşti - Constanţa în mai puţin de două ore, la o viteză maximă de 160 km/h. O premieră absolută pentru cei 145 de istorie feroviară ai României şi un prim pas spre ceea ce transportul feroviar modern înseamnă în Europa secolului XXI.

Departe de a putea vorbi de un bilanţ la numai o săptămână de serviciu, totuşi trebuie remarcat că circulaţia celor 28 de curse din primele 7 zile a contrazis până şi cele mai pesimiste aşteptări.Mai mult de 20 de curse, începând cu cea inaugurală, au ajuns la destinaţie cu până la 7' înainte de ora programată. S-a înregistrat astfel şi recordul absolut pentru circulaţia comercială între Bucureşti şi Constanţa, respectivde 1 oră şi 52 de minute.

Progresul este mai mult decât evident, dacă privim evoluţia timpului de parcurs pe această rută din ultimile patru decenii.Pe lângă faptul că este pentru prima dată când distanţa Bucureşti - Constanţa se parcurge în mai puţin de două ore, cel mai important salt faţă de anii '70 - '90 este cel în confortul pe timpul deplasării. Linia reabilitată de astăzi împreună cu vagoanele moderne oferă o rulare lină şi relaxantă, spre deosebire de situaţia din trecut, când linia zgomotoasă şi balansul vagoanelor făceau călătoria de-a dreptul inconfortabilă.

În fapt ceea ce s-a întâmplat este că am ajuns în sfârşit, chiar dacă mai târziu decât am sperat, să culegem roadele miliardului de euro şi a anilor de aştepre investiţi în această linie.

Desigur, unii ar putea spune că 160 km/h nu înseamnă mare lucru, în condiţiile în care trenurile de mare viteză din ţările occidentale circulă cotidian cu 250 - 300 km/h. Însă comparaţia este complet eronată. Trenurile de mare viteză sunt o categorie complet distinctă de trenuri, total diferite de trenurile convenţionale. Tot ce ţine de trenurile de mare viteză, de la linie, poduri, tunele şi până la trenurile propriu-zise şi sistemele de control sunt complet diferite de sistemele de la trenurile convenţionale, precum cele din România. Iar standardul european pentru trenurile convenţionale de călători, valabil inclusiv în Germania, Franţa, Spania şi aşa mai departe este viteza maximă de 160 km/h. Iar acest standard care este încă departe de a fi generalizat pe cuprinsul Uniunii Europene, inclusiv în Europa occidentală.

Cu alte cuvinte, pentru prima dată România are o cale ferată convenţionlă de nivel european şi începe să o exploataze la cei mai înalţi parametrii europeni. Este primul mare pas înainte după douăzeci şi cinci de ani de paşi înapoi în transportul feroviar.

Pentru cei care urmăresc cu atenţie evoluţia transportului feroviar din România, aceste rezultate nu sunt o surpriză. Ele vin în

contextul continuei ameliorări din ultimul an a circulaţiei pe magistrala 800, Bucureşti - Constanţa. O magistrală despre care multă vreme am auzit doar despre nesfârşitele lucrări din perioada 2006-2012, când trenurile parcurgeau aceeaşi distanţă în până la 7 ore. După care am auzit doar ştiri cu interminabilele furturi din instalaţiile feoviare. România se găsea în situaţia absolut jenantă încare, din postura de membru al Uniunii Europene şi al NATO în secolul XXI, nu era capabilă să asigure paza unor cabluri, ajungând ca trenurie să circule cu 30 km/h pe o linie proaspăt reabilitată. Apoi însă nu am mai auzit nimic. Și iată că se adeverşte dictonul: "No news is good news"

Pentru că în ultimul an situaţia s-a schimbat radical. Furturile s-au redus drastic, iar trenurile au început să circule nu doar normal şi la timp, ci în mod surprinzător, chiar cu mari anticipaţii zilnice la sosirile în Bucureşti şi Constanţa. Progresele au rămas neştiute publicului larg, pentru că dacă un tren care întârzie 3 ore este o ştire, un tren care ajunge zilnic cu 15 minute mai devreme nu este observat de nimeni. Însă toate acestea au constituit premizele pasului spre circulaţia comercială cu 160 km/h şi au conferit încredereacă va fi vorba de un serviciu de succes, aşa cum este cel puţin până astăzi.

După cum era de aşteptat, de îndată ce calitatea serviciului de transport feroviar a crescut, a început să crească şi numărul călătorilor cu trenul pe această rută. În fapt este vorba de o intrare în normalitate, pentru că nu este nimic mai anormal decât deplasarea Bucureşti - Constanţa cu microbuze şi autocare. Într-un sistem modern de transport, transportul rutier îşi are rolul lui deosebit de important, însă acesta nu este deloc călătoria interurbană, unde trenul trebuie să-şi recâştige locul pierdut.

O decizie inspirată de marketing a CFR Călători este şi păstrarea pentru trenurile de viteză a rangului InterRegio, adică a preţului de 62 lei pentru o călătorie cu trenul Bucureşti - Constanţa în mai puţin de două ore. Aceasta pune trenul în concurenţă directă cu transportul rutier, care oferă acelaşi parcurs la 60 de lei, dar în 3 ore,respectiv cu o oră mai mult şi fără confortul oferit de tren. Iar de astăzi CFR Călători introduce la trenurile de viteză şi un vagon pentru transportul bicicletelor, în fiecare week-end.

Cu siguranţă nu ne putem amăgi. Reţeaua CFR este cu mult mai mare decât magistrala Bucureşti - Constanţa, iar problemele ei sunt numeroase şi foarte departe de a se fi rezolvat peste noapte. Iar numărul trenurilor de călători este mult mai mare decât cele patru trenuri de viteză pe zi. Însă la fel de adevărat este că, după eşecul reabilitării Bucureşti - Câmpina, unde nici după 10 ani de la finalizarea lucrărilor nu s-a circulat niciodată în regim comercial cu 160 km/h şi unde lipsa banilor pentru lucrările de întreţinere a dus chiar la impunerea de restricţii de viteză între Bucureşti şi Ploieşti, progresul remarcabil şi rezultatele susţinute din ultimul an de pe Bucureşti - Constanţa, încununate cu deschiderea circulaţiei comerciale la 160 km/hne arată că şi România se poate. Și ne conferă premiza să privim cu mai mare optimism lucrările de reabilitare ale celorlate magistrale, fie ele în curs, precum cele dintre Sighişoara şi Curtici, fie aşteptate în viitorul apropiat.

Pentru că România trebuie să-şi reconsidere radical abordarea transportului feroviar. Uniunea Europeană doreşte să facă din transportul feroviar coloana vertebrală a transportului terestru, atât de marfă cât şi de călători.Obiectivul declarat al Comisiei Europene pentru 2014 - 2020 este mutarea centrului de greutate în transporturi de la rutier la feroviar.Dar aceasta cere investiţii majore, precumcele din Polonia, unde în perioada 2014 - 2020 se vor cheltui nu mai puţin de 6 miliarde de euro pentru calea ferată. Sau asemeni investiţiilor din Ungaria, o ţară cu o reţea sub o treime din cea românească, care a investit în calea ferată în perioada 2007 - 2013 circa 2 miliarde de euro, la care se vor mai adăuga până în 2020 alte4 miliarde de euro. Spre comparaţie în perioada 2007 - 2020 România areplanificate investiţii de numai 3 miliarde euro. Este clar că abordarea românească este contrară trendului european. Iar recentele intenţii de închidere a aproape 40% din reţeaua feroviară românească actuală sunt o greşeală majoră. Evident că gradul de utilizareal trenului în România s-a prăbuşit, atâta vreme cât infrastructura feroviară a fost privată de lucrările de întreţinere minim obligatorii în ultimii 25 de ani. Soluţia nu este renunţarea la calea ferată, ceea ce ar muta transportul pe reţeaua rutieră, contrar politicilor europene. Soluţia este alocarea sumelor necesare pentru întreţinerea şi dezvoltarea continuă reţelei feroviare, ceea ce va aduce inevitabil traficul şi călătorii înapoi pe calea ferată.

Să sperăm deci că primul tren în circulaţie cu 160 km/h, pentru care CFR Călători şi CFR SA merită toate felicitările, este semnul începutului schimbării pentru calea ferată din România.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Transporturi si Infrastructura

15 august 2016

Primul metrou cu motor permanent magnet a fost pus în funcțiune

Transporturi si Infrastructura

11 august 2016

MT: Rută alternativă mai bine semnalizată către sudul Litoralului

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii