CITEŞTE ŞI

Transporturi si Infrastructura

Pași mici pentru proiectele din infrastructura feroviară

Autor: Ilinca Pop | vineri, 25 iulie 2014 | 7 Comentarii

În cât timp se poate compara România cu ţările occidentale din punctul de vedere al infrastructurii feroviare? O întrebare la care oficialii din transporturi nu au un răspuns.

Iată că se poate. La începutul acestei luni un tren de călători a circulat cu 160 km/h, viteza maximă pentru şinele din România. Distanţa de la Bucureşti la Constanţa a putut fi parcursă în doar două ore. Este prima etapă dintr-un proiect mai amplu al CFR, care vizează „unirea centrelor de business cu servicii de mare viteză“. Cel puţin aşa spun reprezentanţii companiei. Și, continuă ei, „urmează Bucureşti – Braşov, atât ca centru de business, cât şi turistic“.

„Constanţa şi Braşov sunt printre cele mai aglomerate destinaţii din ţară. Aceste rute preiau 20 – 30% din traficul total. În plus, au atât potenţial pentru mediul de afaceri, cât şi pentru turişti. Mai departe, se lucrează la Bucureşti - Craiova, o prioritate pentru 2014 - 2020“, spune Ștefan Roşeanu, fost director al CFR Călători şi consultant pe segmentul de transport feroviar la Bruxelles.

Cu o menţiune: anul trecut, CFR Călători a înregistrat 57 de milioane de călătorii, de şapte ori mai puţin faţă de acum 20 de ani, când trenul reprezenta principalul mijloc de transport pentru navetiştii care se deplasau între oraşe le industrializate.

Investiţii de jumătate mld. euro anual

Este demult ştiut că infrastructura feroviară din România are nevoie de investiţii masive timp de mai mulţi ani de acum înainte, pentru a ajunge să se compare cu media europeană şi pentru a putea realiza interconectări cu coridoarele de transport europene.

Un calcul al reprezentanţilor din industria feroviară scoate la iveală suma de jumătate de miliard de euro anual, în următorii zece ani, pentru reparaţii, modernizări şi construcţii.

Aceştia spun că dezvoltarea unor mari proiecte ar oferi un avantaj României, mai ales privind din ughiul celor care vor să investească aici. Iar un exemplu de „mare proiect“ este coridorul european în cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est, Budapesta-Odessa. Doar că lucrurile nu sunt aşa de simple şi multe dintre aceste proiecte rămân pe hârtie sau sunt anulate.

În acest context, CFR SA a anulat recent două licitaţii pentru realizarea lucrărilor pe Coridorul IV, cauza fiind legată de faptul că „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului“.

În primul rând, este vorba despre licitaţia privind reabilitarea liniei de cale ferată km 614 – Gurasada, subtronsonul 2a (km 614 – Cap Y Barzava – lot 1). Practic, lucrările de reabilitare şi modernizare a subtronsonului geografic (km 614-Ilteu) vizează

realizarea de lucrări civile în cinci staţii, lucrări de terasamente şi consolidări pe o lungime de 44,706 km, pentru lotul 1. De cealaltă parte, pentru lotul 2 sunt vizate lucrări în şase staţii, pe o distanţă de 36,123 km. Valoarea totală fără TVA este estimată la 845 milioane de euro.

Cea de-a doua licitaţie anulată se referă la reabilitarea liniei de cale ferata km 614 – Gurasada, subtronsonul 2c, cu o valoare a contractului de peste 600 milioane de euro.

„Respectaţi termenele“

În cazul proiectelor mari aflate în lucru, şi aici sunt situaţii în care oficialii Ministerului Transporturilor au cerut „să nu existe întârzieri“.

Chiar zilele trecute, ministrul de resort Ioan Rus, a vizitat şantierele feroviare de pe Coridorul IV paneuropean, pentru a verifica stadiul lucrărilor de reabilitare a căii ferate pe segmentul Vinţu de Jos - Coşlariu.

Acesta s-a întâlnit cu reprezentanţii firmelor de proiectare şi consultanţă, cât şi cu reprezentanţii constructorului Impresa Pizzarotti, pentru a discuta şi analiza problemele care au generat întârzieri faţă de planificarea iniţială în execuţia lucrărilor de reabilitare pe acest tronson.Ioan Rus le-a cerut constructorilor să respecte termenele stabilite împreună cu reprezentanţii CFR SA în graficele de execuţie. Impresa Pizzaroti şi-a luat angajamentul de a reabilita tronsonul de cale ferată Vinţu de Jos – Coşlariu, termenul fiind noiembrie 2015. Până în prezent s-a realizat doar în proporţie de 40% din lucrarea  estimată iniţial.

500 milioane de euro este suma care ar trebui investită anual, în următorii 10 ani, în infrastructura feroviară

1,5 miliarde de euro este valoarea a două mari proiecte ale căror licitaţii au fost recent anulate

57 milioane de călătorii a vândut CFR anul trecut, mult mai puţin comparativ cu acum 20 de ani

160 km/h este viteza maximă pe ruta Bucureşti-Constanţa, care poate fi parcursă în cel mult două ore

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.