Deciziile de impunere sunt comunicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin poștă, cu semnare de primire, electronic, dacă aţi optat pentru Spațiul Privat Virtual (SPV) sau  prin publicitate cu afișarea pe site-ul ANAF, în cazul în care s-a constatat, cu dovezi, că nu există posibilitatea să vă fie trimise în alt mod.

Noutatea este SPV care a devenit funcţional în toată ţara din acest an. Dacă aţi ales acest serviciu, veţi primi toate documentele în dosarul electronic, fără a vă mai fi transmise prin poştă. Precizarea a fost făcută pe 22 mai, în Ordinul 572/2015 care a modificat Ordinul 1154/2014 privind procedura de înregistrare în SPV. Clarificarea a fost necesară pentru că, în procedura iniţială, se arăta că actele administrative fiscale se comunică automat.  În practică, lipsa prevederii exprese că, odată cu înregistrarea în SPV, acesta devine singura varianta de comunicare, a generat confuzie, iar unii contribuabili s-ar fi putut trezi somaţi sau executaţi fără să fi luat la cunoştinţă decizia de impunere.
Termenul de plată, dacă aveţi sume în plus de plătit, începe să curgă după 15 zile de la primirea deciziei, moment în care aceasta este considerată comunicată de autorităţi. După aceste 15 zile, aveţi la dispoziţie cel mult 60 de zile pentru plată. „În cazul în care contribuabilul nu achită obligațiile fiscale aferente în termenul de scadenţă va datora atât dobânzi, cât și penalități de întârziere. Nivelul dobânzii este de 0,03%, iar nivelul penalității este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, calculate începând cu ziua următoare termenului de scadenţă. Atât valoarea dobânzilor, cât și a penalităților de întârziere se calculează la valoarea totală a sumei datorate“, explică Raluca Bontaș,  Director, Global Employer Services, Deloitte România.

Ce se întâmplă dacă nu plătiţi?

Pe lângă majorările de întârziere, neachitarea datoriilor la termen se soldează cu executarea silită. Mai întâi, veţi primi o somaţie care vă mai acordă 30 zile pentru a plăti. După acest interval, ANAF va declanşa executarea silită prin poprirea conturilor bancare. Este important de ştiut că ANAF transmite titlul executoriu către toate băncile la care aveţi conturi deschise. Din acest motiv, există riscul ca toţi terţii popriţi (băncile) unde deţineţi sume să vireze datoria către fisc. Băncile au această obligaţie prin lege şi nu au informaţii despre conturile la alte instituţii financiare. Prin urmare, este posibil ca datoria să vă fie plătită de mai multe ori. „Ca regulă generală, pentru sumele plătite în plus la buget, contribuabilul trebuie să depună o cerere de restituire pentru recuperarea respectivului surplus. În ceea ce privește sumele încasate prin poprire în plus față de creanțele fiscale pentru care s-a înființat poprirea, legislația are o prevedere specială prin care autoritățile restituie din oficiu aceste sume reținute suplimentar, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încasării“, spune Raluca Bontaş.

Cum vă recuperaţi sumele în plus?

Dacă decizia de impunere stabileşte că aveţi de primit de la stat diferenţe de impozit, fiscul poate să vi le restituie sau să le compenseze cu alte datorii.  „Procedura compensării poate fi inițiată prin depunerea unei cereri de compensare sau din oficiu.  Cererea de compensare trebuie să cuprindă anumite elemente, precum datele de identificare ale contribuabilului, sumă și natură creanței fiscale, neexistând un format standard şi trebuie însoțită de documente care să dovedească dreptul la rambursarea sumelor. Contribuabilul va fi informat printr-o notă de compensare transmisă în termen de 7 zile de la efectuarea operațiunii“, explică sursa citată.

Ce trebuie să faceţi dacă nu aţi primit decizia?

Legislația prevede doar un termen limită pentru depunerea declaraţiilor de venit, nu şi unul de emitere a deciziilor de impunere.  În acest an, s-a observat, în practică, o devansare semnificativă în trimiterea actelor. Totuşi dacă nu primiţi decizia, vă puteţi consulta situația fiscală personală la sediul autorităților fiscale în a căror rază teritorială aveţi domiciliul. „În baza cărții de identitate contribuabilii se pot adresa inspectorilor fiscali alocați zonei lor pentru a fi informați asupra obligațiilor fiscale instituite, sumele încasate și eventualele diferențe (în plus sau în minus) înregistrate în contul lor. Această procedură poate fi urmată și de o terţă persoană în baza unei procuri notariale semnate de contribuabilul solicitant“, arată Raluca Bontaş.

Cum poate fi contestată decizia?

Conform Codului de Procedură Fiscală, contestaţiile se pot depune în 30 de zile de la primirea deciziei de impunere la organul emitent al actului contestat, în scris, și trebuie să cuprindă datele de identificare ale contestatorului, obiectul contestației, motivele de fapt și de drept, dovezile pe care se întemeiază, semnătura contestatarului, cuantumul sumei contestate pentru fiecare tip de taxă, fiind depuse la administrația financiarăcare a emis respectiva decizie.

Ce venituri trebuie declarate?

Trebuie să declare anual veniturile, prin formularul 200, persoanele fizice care au realizat, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani și/sau în natură din:  activități comerciale; profesii libere; drepturi de proprietate intelectuală; cedarea folosinței bunurilor (chirii) cu titlu de activitate independentă (peste 5 contracte); cedarea folosinței bunurilor (chirii); activități agricole care nu sunt impuse pe baza normelor de venit; operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract; transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise; silvicultură; piscicultură.

Persoanele care au obținut venituri dintr-una sau mai multe dintre aceste surse nu sunt obligate să le declare: dacă au optat pentru determinarea veniturilor pe bază de normă de venit şi dacă nu au depus declarația pentru venitul estimat/norma de venit în luna noiembrie sau decembrie 2014; au optat pentru impunerea finală (plătitorul de venit a reținut integral impozitul și contribuția de sănătate) pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală, contracte / convenţii civile, contracte de agent, expertiză contabilă şi tehnică, judiciară sau extrajudiciară; au avut venituri din chirii stabilite în lei, dar nu au optat pentru deducerea cheltuielilor aferente în sistem real sau în cursul anului 2014, nu au avut mai mult de 5 camere închiriate în scop turistic şi nu au depus declarația pentru venit în luna noiembrie sau decembrie 2014; au avut venituri din arendă.   

Trebuie să declare anual veniturile din străinătate, prin formularul 201, persoanele fizice care au venituri din  profesii libere; activități comerciale; drepturi de proprietate intelectuală; cedarea folosinței bunurilor; activități agricole; dividende; dobânzi; premii; jocuri de noroc;  transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; transferul titlurilor de valoare (câștiguri); operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract și alte operațiuni similare (câștiguri); alte investiții; pensii.