O poveste narată din perspectiva unui bolnav psihic este tărâmul ideal de joacă pentru regizorii descendenţi ai iluzionistului Georges Méliès, părintele ramurii magice a cinematografiei. Iar când diagnosticul este o formă severă precum schizofrenia potenţialul este mărit exponenţial. Pacientul este David Haller (Dan Stevens), un tânăr de 30 de ani spitalizat într-un centru de boli mintale botezat sugestiv Clockworks, după filmul A Clockwork Orange (1971), al regizorului Stanley Kubrick. Fanii seriilor de benzi desenate Marvel ştiu că David Haller este fiul profesorului Charles Xavier, liderul clubului de mutanţi X-Men, însă pentru publicul lipsit de această referinţă rămâne un mister dezirabil pe tot parcursul celor opt capitole ale Legion.

Rutina dată de medicamente, terapie, vise la graniţa dintre real şi imaginar este întreruptă de apariţia unei paciente. Syd Barrett (Rachel Keller) vine ca o oază pentru David, care se îndrăgosteşte ireversibil. Ea condiţionează relaţia de imposibilitatea de a se atinge. O astfel de legătură amoroasă pare de neconceput, însă se dovedeşte că jocul lor şcolăresc este de un romantism profund. Scena în care Syd şi David străbat coridoarele inundate de lumină artificială ale spitalului ţinându-se de capetele unei cravate creşte enorm empatia privitorilor.

Ziua externării lui Syd declanşează, însă, adevărata natură a celor doi. Explozia determinată de sărutul despărţirii, reprimat cu gingăşie atât timp, transferă mintea lui David în corpul lui Syd.  El părăseşte bulversat spitalul cu noul chip, însă ajunge pe mâinile Secţiei 3, un organ de forţă al guvernului, menit să captureze indivizii care manifestă puteri supranaturale. În urma interogărilor se dovedeşte că David este un mutant foarte puternic, cu capacităţi telepatice şi telechinetice pe care nu le cunoaşte.

Printr-un truc impresionant, Syd îl ajută pe David să scape şi se refugiază într-o tabără de mutanţi, care îşi mobilizează forţele pentru ai dezvălui puterile, asociate de el până atunci cu boala. Dar stai! S-au întâmplat toate aceste lucruri sau sunt doar produsul imaginaţiei unui schizofrenic? Tocmai faptul că David este un narator nesigur, care pune realitatea sub semnul întrebării, este punctul diferenţiator pentru Legion.

 

Probleme de dozaj

Creatorul seriei, Noah Hawley, a mobilizat pentru Legion o mare parte din echipa care lucrează la serialul Fargo, inspirat de filmul omonim al fraţilor Coen.  În mâinile lui Howley personajul de benzi desenate este pus într-o lumină complet nouă. Lumea creată de acesta împrumută stilul arhitectural şi moda vestimentară a anilor `60. Decorurile sunt visul oricărui designer. Camera cu ferestre rotunde, fotoliile turcoaz, zona de relaxare din spitalul de psihiatrie, treningurile portocalii cu dungi galbene şi fusta roşie cu volănaşe a lui Syd rămân imprimate pe retina privitorilor. Haosul din mintea lui David este amplificat de mişcările fracturate ale camerei, de unghiurile nenaturale ale aparatului de filmat, de tehnicile de supraimpresiune şi montaj sacadat. Filtrele de imagine sunt folosite la maxim pentru a potenţa culorile. Uneori justificat, ritmul cu care aceste trucuri sunt puse la lucru dă senzaţia de supralicitare.

Legion este înţesat cu referinţe la cultura pop. Numele Syd Barrett nu este întâmplător cel al chitaristului şi vocalistului trupei Pink Floyd. Autorul coloanei sonore a Legion, Jeff Russo a primit indicaţii clare de la Hawley cum că vrea ca serialul să sune asemenea albumului The Dark Side of the Moon, pe care îl consideră „coloana sonoră a bolii mintale“. Remixul realizat de Russo după celebrul Bolero al lui Ravel accentuează secvenţa realizată în stilul filmelor mute în care personajele captive în lumea imaginată de David se luptă cu monstrul care îl posedă.

Decorurile, costumele şi imaginea în culori pastelate evocă în permanenţă filmele regizorului Wes Anderson. Personajele de coşmar care populează mintea lui David par creaţia lui David Lynch, mai ales înfiorătoarea carte The World’s Angriest Boy in the World, despre un copil care îi taie capul mamei sale.

Dacă premisa spitalului de nebuni l-a ajutat pe Hawley să construiască un puzzle în primul sezon al Legion, rămâne de văzut dacă inventivitatea sa va ţine pasul în continuare, după ce enigma iniţială s-a lămurit.