"Aproximativ patru miliarde de euro reprezintă rezervele minime obligatorii în valută, la actuala rată de 14%. 500 de milioane de euro ar fi însemnat reducerea cu două puncte procentuale. La lei, cele două puncte de reducere înseamnă trei miliarde de lei", a precizat guvernatorul BNR.
BNR a decis miercuri reducerea ratei rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei, de la 10% la 8%, şi menţinerea ratei la valută la 14%.
Decizia a fost luată în contextul în care "creditarea în monedă naţională şi-a consolidat traiectoria ascendentă, inclusiv ca urmare a măsurilor de relaxare a politicii monetare. Ratele dobânzilor la creditele noi au atins niveluri minime istorice atât pe segmentul populaţiei, cât şi pe cel al societăţilor nefinanciare. Stocul de credite în valută s-a diminuat în continuare pe fondul intensificării operaţiunilor de eliminare a împrumuturilor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit. Ponderea împrumuturilor în lei s-a majorat la 45% din totalul creditului acordat sectorului privat, comparativ cu 35,6% în luna mai 2012, menţinerea tendinţei ascendente a acestora fiind de natură să determine intrarea dinamicii anuale reale a creditului total în teritoriu pozitiv", a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a menţionat, în repetate rânduri, că banca centrală se află în proces de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile din Uniunea Europeană, respectiv 2%. Recent, el a precizat că BNR are nevoie, în acest sens, de un an – un an şi jumătate. "Volumele importante implicate de reducerea ratelor RMO şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului, posibil pe o perioadă de 1 an – 1 an şi jumătate", a subliniat Isărescu.
Şeful BNR a făcut aceste precizări în contextul în care aderarea României la zona euro la 1 ianuarie 2019 implică intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016.
AGERPRES
