CITEŞTE ŞI

Taxe si impozite

Abuzurile ANAF pot fi stopate, tot mai mulţi contribuabili au învăţat cum să se opună! Peste 60% dintre contribuabili au reuşit să câştige

Autor: |

În ultimii doi ani, controalele ANAF s-au intensificat, dar şi erorile au crescut. Și asta costă statul român peste un miliard de euro, mare parte deja încasaţi şi care vor fi daţi înapoi contribuabililor cu dobânzi penalizatoare. Instanţele de judecată dau tot mai mult câştig de cauză contribuabililor, în procesele intentate ANAF. Pentru că Fiscul le-a stabilit eronat şi a menţinut în urma contestaţiilor obligaţiile de plată.

Anul trecut, cel mai „bogat“ din istoria inspecţiei fiscale, agenţii economici au atacat în instanţă mii de decizii de impunere. Motivele sunt clare: excesul de zel de care au dat dovadă angajaţii ANAF a avut ca rezultat interpretarea eronată a Codului Fiscal. Pe parcursul documentării am chestionat 10 mari firme de consultanţă şi avocatură şi am folosit informaţii primite de la Fisc.

Farmec cosmetizează deciziile Fiscului, în instanţă

Un exemplu este compania Farmec SA, care a câştigat, în urmă cu o lună, un proces cu Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) privind decizia de impunere a unei sancţiuni de aproape 57 de milioane de lei. Deşi suma este destul de mare, această informaţie nu mai are valoare de ştire. Asta pentru că pierderea proceselor de către Fisc a devenit deja regulă, şi nu excepţie, spun consultaţii chestionaţi de revista Capital. Decizia Curţii de Apel Cluj certifică faptul că Farmec şi-a respectat întotdeauna obligaţiile fiscale şi angajamentele faţă de partenerii săi şi se află la zi şi cu plata tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate statului. Să sperăm că astfel de incidente nefericite, aceste interpretări complet eronate ale prevederilor legislaţiei în vigoare, venite chiar din partea autorităţilor fiscale, care ar trebui să fie cei mai buni cunoscători ai legislaţiei fiscale din România, nu se vor mai repeta“, declara, în momentul anunţării sentinţei, Mircea Turdean, directorul  general al Farmec. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât instanţele judecătoreşti reprezintă pentru multe companii din România singura şansă de a rămâne pe piaţă. Iar aici, trebuie spus că nu toţi judecătorii au suficientă expertiză încât să poată judeca speţe economice complexe. „A câştiga procese împotriva instituţiilor statului şi mai ales împotriva ANAF s-a dovedit destul de dificil. De multe ori, judecătorii tind să fie prea îngăduitori cu flagrantele nereguli ale actelor administrative“, explică Adina Jivan, partener local Schoenherr.

Când dai în judecată ANAF

Deoarece miza este enormă pentru companii, acestea apelează la consultanţi fiscali şi la avocaţi specializaţi în litigii economice. Sperând că au de partea lor atât dreptatea (de multe ori), cât şi experţi care să-i îndrume, marea lor majoritate câştigă procesele intentate Fiscului. Cel puţin asta rezultă din răspunsurile pe care le-am primit de la cei mai mari consultanţi şi avocaţi din România. Aceştia ne-au spus că au o rată de succes cuprinsă între 60% şi 80% în procesele împotriva ANAF în care îşi  asistă clienţii. Aceste procente incredibile oferă o cu totul altă imagine asupra fenomenului. „Procentul proceselor câştigate de Schoenherr împotriva ANAF este de aproximativ 70%, un nivel destul de mare faţă de media pieţei. Aceasta se datorează, însă, argumentelor extrem de puternice pe care am putut să le invocăm în favoarea clienţilor noştri, argumente susţinute de cele mai multe ori de practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Instanţa europeană se dovedeşte mult mai obiectivă în tranşarea disputelor dintre instituţii şi persoane de drept privat“, arată Adina Jivan. În primul rând, trebuie precizat că  în instanţă nu ajung decât speţe în care sumele aflate în litigiu sunt foarte mari, astfel încât costurile cu judecata să merite a fi plătite. Apoi, mai trebuie explicat că, la fiecare sumă aflată în litigiu, dacă pierde, statul român este obligat să plătească dobânzi de 0,02% pe zi, adică aproximativ 7% pe an. Iar acest procent se aplică doar de la 1 ianuarie 2016, pentru anii anteriori dobânda fiind mult mare: 0.03% pe zi ( aproape 11% pe an)din martie 2014 până în decembrie 2015, 0,04% pe zi (14,6% pe an)  din octombrie 2010 până în martie 2014 şi 0,05% pe zi (peste 18% pe an) din iulie până în octombrie 2010.

Cât plătim

ANAF se laudă, de la an la an cu rezultate spectaculoase. Astfel, doar anul trecut, diferenţe suplimentare de obligaţii fiscale au fost de aproximativ 18,8 miliarde lei (4,2 mld. euro), în creştere cu 34,7% faţă de anul 2014. Mai mult, valoarea prejudiciilor cuprinse în sesizări penale a ajuns la 11,2 miliarde lei (2,5 mld. euro), în creştere cu 22,1% faţă de anul 2014. Consultanţii şi avocaţii care ne-au răspuns la întrebări îşi asistă clienţii la litigii cu ANAF în speţe în valoare totală de aproape 500 de milioane de euro (trebuie menţionat că am luat în calcul procesele în curs, care nu au încă o decizie definitivă). Iar aici vorbim doar de jumătate dintre cei mai mari jucători din piaţă.

Prin urmare, dacă ar fi să facem o estimare, putem dintr-o dată să dublăm această sumă şi să ajungem la 1 miliard de euro. Iar aici nu luăm în calcul casele mici de avocatură, consultanţii independenţi şi nici departamentele juridice din cadrul companiilor.

De altfel, mai mulţi consultanţi fiscali avansează pentru întregul spectru de litigii cu Fiscul suma impresionantă de 2 miliarde de euro.

Dacă ne gândim că mare parte din aceşti bani - să alegem doar limita de jos a intervalului, de 60% rată de succes - ajung înapoi la companii şi sunt purtători de dobânzi mari, putem spune că excesul de zel al Fiscului nu doar că încurcă economia, dar se dovedeşte chiar păgubos.

Ce spun datele ANAF

Anul trecut, instanţele s-au pronunţat pe fond în 1.322 de cauze având ca obiect deciziile structurilor ANAF de soluţionare a contestaţiilor. Mai exact, firmele care au primit decizii de impunere în urma inspecţiei fiscale s-au dus în instanţă să conteste sumele care trebuia să le achite. Însă procedura este în defavoarea contribuabilului. Respectiv, firma care a intrat pe mâna inspecţiei fiscale şi are de plătit o sumă către ANAF, stabilită de o decizie de impunere, dacă vrea să mai aibă activitate, trebuie să plătească. Asta înainte să aibă o decizie a instanţei. Mai exact, dacă nu plăteşte, Fiscul aplică toate măsurile de executare, de la popriri pe conturi şi până la sechestre asiguratorii ale firmei şi ale terţilor. Aşa că, deşi consideri că nu ai greşit, plăteşti şi aştepţi, câteodată chiar câţiva ani, să ţi se returneze banii înapoi. Însă banii îţi sunt returnaţi cu penalităţi. În 2015, ANAF a avut de returnat aproape 202 milioane de lei (45 de mil. euro) către contribuabilii care au câştigat în instanţă. Datele sunt oficiale şi remise revistei Capital de către oficialii Fiscului. Suma reprezintă 23% din valoarea totală a litigiilor cu decizie definitivă pronunţată anul trecut. „În anul 2015, instanţele competente s-au pronunţat definitiv în 1.322 de cauze, având ca obiect soluţionare contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de impunere privind suma totală de 887,08 milioane lei. Instanţa a dat câstig de cauză contribuabililor, anulând actele administrative fiscale emise de A.N.A.F pentru suma totală de 201,8 mil lei, reprezentând 22,75% din totalul sumelor analizate pe fond la instanţele judecătoreşti. Soluţiile emise de instanţă în anul 2015 au avut ca obiect decizii de impunere emise în anii anteriori“, se arată în răspunsul remis de ANAF. Atenţie însă, cifra nu este una relevantă, pentru că, aşa cum de altfel au recunoscut oficialii ANAF, în momentul trimiterii informaţiilor către revista Capital, statisticile lor sunt incomplete şi depind de bunăvoinţa unui grefier de a trimite informaţii Fiscului.

Faţă de 2014, sumele returnate în urma deciziilor instanţelor s-au dublat. În 2014, potrivit datelor ANAF, instanţele de judecată au dat câştig de cauză contribuabililor, în aproape 500 de cazuri în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le-a stabilit eronat, şi mentinut în urma contestaţiilor, obligaţiile de plată, suma totală depăşind 110 milioane lei.

Bani mulţi pe hârtie, încasări mărunte

Potrivit datelor Direcţiei de Inspecţie Fiscală din cadrul ANAF, anul trecut s-au făcut 25 de mii de inspecţii fiscale, şi s-au constatat sume de plată de 18 miliarde de lei. Cât s-a încasat din aceste sume? Aceleaşi surse ANAF arată că rata de încasare a sumelor constatate, în urma inspecţiilor fiscale, este de 5%. Procentele sunt îngrijorătoare în condiţiile în care controalele sufocă companiile însă fără niciun rezultat palpabil pentru bugetul de stat.


201 milioane de lei are de plată ANAF către contribuabili, în urma soluţiilor definitive date de instanţe în 2015

60% este rata minimă de succes a avocaţilor şi consultanţilor în procesele clienţilor cu ANAF

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii