În ultimii ani, cursa pentru banii europeni a devenit din ce mai dură. Birocrația a rămas aceeași, criteriile de eligibilitate par a fi chiar mai aspre decât în trecut, iar, în ciuda acestor realități, din ce în ce mai mulți românii aplică pentru fonduri nerambursabile.

Bineînțeles, din cauză că restul programelor din exercițiul financiar 2014-2020 sunt foarte întârziate, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)  a rămas singurul de pe urma căruia se pot trage asemenea concluzii.
Doar anul trecut, moment în care a fost deschisă prima sesiune a PNDR 2020, au fost depuse 7.937 de proiecte în valoare de 1,7 miliarde de euro. Din acest număr, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), instituție care gestionează implementarea fondurilor europene pentru agricultură, a selectat 4.050 de proiecte, în valoare de 832,4 milioane de euro. Astfel, de la un an la altul numărul celor interesați de accesarea fondurilor europene crește, dar scade procentul de proiecte selectate. Asta deoarece, pe lângă competiția mare și birocrația deja notorie, din 2015 PNDR funcționează după noi reguli impuse prin noua Politică Agricolă Comună. „Anul 2015 a reprezentat lansarea Programului National pentru Dezvoltare Rurală pentru actuala perioadă de programare bugetară (2014-2020). A fost prima sesiune continuă de depunere a proiectelor și a venit cu noi reguli pentru cei care doreau să obțină finanțare. Sesiunile de primire a proiectelor au fost deschise mai târziu în acest an pentru că am dorit neapărat să îmbunătățim întregul proces de accesare a fondurilor europene, de la depunerea proiectelor la plata lor“, ne-a declarat David Eugen Popescu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Cum se pot accesa bani europeni

Cu toată birocrația, compeția mare și numeroasele carențe ale sistemului, mulți români se arată interesați să aplice pentru înființarea unor exploatații agricole sau a altor afaceri non-agricole.

Din 11 măsuri deschise de la începutul anului de către AFIR, opt sunt dedicate fermierilor. Micii fermieri pot obține fonduri 100% nerambursabile prin submăsurile 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“. Aici se acordă o sumă de maximum 50.000 de euro pe proiect.

Totodată și sprijinul pentru dezvoltarea exploatațiilor mici este nerambursabil. Astfel, români pot obține până la 15.000 de euro pentru modernizarea unei ferme de subzistență. Potrivit reprezentanțiilor AFIR, cele mai multe fonduri ajung la fermele de cereale sau la fermele de vaci. În ceea ce privește prioritățile agenției în următoarea perioadă, directorul AFIR ne-a spus că se lucrează intens la definitivarea Ghidului Solicitantului pentru submăsurile dedicate sectorului non-agricol din mediul rural (submăsurile 6.2 și 6.4), segment care s-a bucurat de un interes deosebit în exercițiul anterior și pentru care mai sunt de clarificat o serie de aspecte. Deschiderea sesiunii pentru aceste submăsuri este programată pentru această săptămână. În 2015, au primit finanțare numeroase proiecte care au urmărit dezvoltarea activităților non-agricole în mediul rural. De exemplu, Mioara Sandu a înființat un atelier de bijuterii în satul Izvor din Dolj, după ce a primit finanțare pentru  un proiect în valoare de 70.000 de euro. În același timp, Maria Dumitrescu a primit finanțare pentru a înființarea unui atelier meș­teșugăresc de țesut covoare tra­diționale, în satul Măceșul de Jos din Dolj. Valoare proiectului a fost tot de 70.000 de euro.

 Astfel de exeple ne arată că, deși condițiile par a fi din ce în ce mai dificile, fondurile europene dau naștere multor povești de succes.