PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Taxe si impozite

Fiscul vrea să crediteze firmele, dar nu găseşte clienţi

Autor: Diana Zaharia | sâmbătă, 21 iunie 2014 | 2 Comentarii

Eşalonarea datoriilor la stat ar trebui să salveze business-urile în impas financiar, însă costurile de finanţare, garanţiile şi subiectivismul fiscului nu conving companiile că soluţia este viabilă.

Suma eşalonată la plată este, în medie, de 300.000 lei pentru o companie, reiese din datele  fiscului. Cu toate că mecanismul de creditare al statului funcţionează de câţiva ani, interesul firmelor este foarte scăzut, doar circa 12 mii apelând la această facilitate.

Condiţiile sunt considerate prea dure, costurile de finanţare prea mari, iar analiza dosarului subiectivă.  Acum, există intenţia ca procedura să fie îmbunătăţită. Într-un proiect de act normativ, este propusă eşalonarea şi pentru alte obligaţii în afara celor administrate de ANAF, cum ar fi amenzile de la Consiliul Concurenţei, precum şi redimensionarea sau înlocuirea garanției pe perioada eșalonării.

Nu este prima dată când sunt relaxate condiţiile. În 2012, a fost micşorat nivelul garanţiilor care  trebuie să acopere totalul sumei plus un procentaj în funcţie de perioada de eşalonare cuprins între 4 şi 16%.

Eşalonarea nu şi-a atins ţinta

În ultimul raport asupra finanţelor publice, Curtea de Conturi constată că nivelul eşalonărilor este redus şi că măsura nu şi-a atins scopul pentru că au existat acorduri fără respectarea tuturor condiţiilor legale, iar bunurile aduse drept garanţie nu au fost valorificate sau au fost valorificate prea târziu în cazurile în care facilitatea a fost anulată.

Consultanţii spun că firmele care apelează la eşalonare sunt cazuri izolate. „În cazurile cunoscute nouă, procedura a apărut în discuţie, de obicei, la propunerea organelor de control fiscal, ca urmare a unor rapoarte de inspecţie fiscală care stabileau sume adiţionale de impozit datorate, care, dacă ar fi ajuns la executare, ar fi blocat fără îndoială activitatea contribuabilului. S-a dovedit însă că şi în astfel de situații-limită soluţia nu este acceptată de contribuabil decât ca o masură de amânare a executării silite pe termen scurt, până la obţinerea unei anulări în instanţă a raportului de inspecţie fiscală“, spune Gabriel Sârbu, tax manager, Ernst&Young. Pe de o parte garanţiile sunt prea mari, nefiind atractive comparativ cu cele cerute de instituţiile financiare. Pe de altă parte, condiţiile pentru dosar sunt complexe.

„Procedura a rămas dificilă, neaccesibilă. În primul rând, este o procedură laborioasă, care implică pregătirea unei documentaţii consistente. Într-o anumită măsură este de înţeles, având în vedere că eşalonarea este, practic, o formă de creditare a fiscului“, explică avocatul Luisiana Dobrinescu. Potrivit acesteia, nu doar valoarea mare a agaranţillor este un impediment, ci şi modalitatea de evaluare care ignoră raportul evaluatorilor şi ia în calcul doar grila notarială, care nu concordă mereu cu piaţa imobiliară, unde fluctuaţiile sunt frecvente.

Dificultăţi financiare

Deşi consideră că accesul limitat la eşalonare este până la urmă firesc, pentru că statul trebuie să se protejeze, specialiştii spun că procedura poate fi mai flexibilă. Evaluarea dosarului şi, în principal, a dificultăţii financiare a companiilor are mari probleme. „Condiţia demonstrării dificultăţilor financiare şi a capacităţii de plată viitoare, pe perioadele de eşalonare, poate fi restrictivă şi inegală pentru companii, atât prin prisma diferenţelor între pieţele sau industriile pe care activează fiecare, cât şi prin subiectivismul organului fiscal în interpretarea acestora“, arată Alexandru Cristea, tax partner TZA Tax.

„Obţinerea acordului de principiu asupra eşalonării depinde foarte mult de coeficienţii financiari exprimaţi în planul de redresare financiară. De cele mai multe ori, contribuabilii, din neştiinţă sau neatenţie, nu acordă suficientă atenţie acestui plan, cererea de eşalonare fiind astfel refuzată încă din prima fază de analiză“, observă Luisiana Dobrinescu.

Există însă şi avantaje. Procentajul de dobândă este mai mic decât cel uzual, prevăzut de Codul de Procedură fiscală, adică 7,3% pe an faţă de 11%. În acelaşi timp se obţine şi anularea penalităţilor de întârziere la sfârşitul perioadei de eşalonare. „Din păcate, numărul contribuabililor care au apelat la această facilitate este în continuare foarte redus, în ciuda beneficiilor pe care le-ar putea aduce eșalonare a datoriilor către bugetul de stat, principalul beneficiu fiind neaplicarea penalităților de întârziere pentru sumele pentru care s-a solicitat eșalonarea“, explică Ruxandra Jianu, partner Biriş Goran.

Opinia specialiştilor este că reducerea costurilor de finanţare şi a garanţiilor ar spori numărul doritorilor. Statul ar fi avantajat, la rândul său, pentru că datoriile acumulate de firme pe timpul crizei, soldate în multe cazuri cu insolvenţe, au păgubit bugetul. Lipsa de reacţie sau măsurile tardive luate de fisc au adâncit probelemele. „Totusi, în măsura în care contribuabilul îşi poate acoperi datoriile cu finanţări de pe piaţa financiară, la costuri inferioare faţă de cele suportate în cazul eşalonării la plată, este greu de crezut că vor accesa această măsură“, arată Gabriel Sârbu. Prin urmare, eşalonarea la plată ar putea fi mai atractivă şi ar putea deveni o alternativă la finanţarea de pe piaţa financiară dacă vor fi reduse şi mai mult dobânzile, precum şi nivelului garanţiilor.

Relaxarea condiţiilor

În prezent, un mecanism mai facil este folosit pentru contribuabilii cu risc fiscal mic. În cazul acestora, garanţiile sunt mai puţin împovărătoare. Procedura de eşalonare aplicată în cazul acestora nu necesită un dosar complex, pentru că nu trebuie să demonstreze că se află în dificultate financiară temporară. Eşalonarea la plată a datoriilor la stat a fost reintrodusă în 2011 din cauza crizei financiare, care a grevat bugetele companiilor şi a umflat datoriile la buget.

Anterior, timp de şase ani, această facilitate a fost eliminată din legislaţie. Motivul a fost abuzul firmelor, în special al celor unde statul este acţionar principal, de eşalonări, urmate de scutiri de datorii. Decizia Guvernului de a reveni la această practică a fost însoţită de reglementări foarte dure, care au împiedicat firmele să o acceseze. Atâta timp cât costurile şi garanţiile nu sunt mai avantajoase decât cele cerute de bănci, societăţile nu au nicio motivaţie să se lase la mâna fiscului. Acum, modificările prin care sunt incluse şi alte datorii arată că statul a înţeles că trebuie să fie mai indulgent ca să mai recupereze creanţele, fie şi parţial.

Practic, se doreşte facilitarea procedurii de reeşalonare a debitelor, pentru a evita cât mai mult stările de insolvenţă şi pentru a creşte rata de colectare la bugetul de stat, chiar şi în tranşe. În acest context, este de apreciat noua abordare a ANAF, în sensul adoptării tacticii: mai bine mai puţin, decât deloc“, explică Luisiana Dobrinescu.                                

 

În ce condiţii se acordă eşalonarea?

Eşalonarea se acordă, la cerere, pe o perioadă de maximum 5 ani. Prin excepţie, perioada poate fi de până la 7 ani, dacă datoriile depăşesc 300 milioane lei. Condiţiile pentru societatea solicitantă :

 

  • _are toate declaraţiile fiscale depuse la timp
  • _se află în dificultate din cauza lipsei temporare de disponibilităţi băneşti
  • _are capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare
  • _nu este în insolvenţă
  • _nu se află în dizolvare
  • _nu este atrasă răspunderea solidară
  • _poate să constituie garanţie

 

Ce garanţii se constituie?

 

  • _mijloace băneşti la dispoziţia organului fiscal la Trezorerie
  • _scrisoare de garanţie bancară
  • _sechestru asiguratoriu asupra bunurilor în proprietate
  • _contract de ipotecă sau gaj

 

 Eşalonări speciale

Dacă fiscul consideră că firma are risc fiscal mic, eşalonarea se acordă în condiţii speciale, la cerere, pentru maximum un an dacă:

 

  • _sunt îndeplinite condiţiile pentru acor­darea eşalonării, cu exceptia dificultăţii generate de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti
  • _depune o garanţie de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eşalonării

 

Care sunt companiile cu risc fiscal mic?

 

  • _nu au fapte în cazierul fiscal
  • _niciunul dintre administratori şi/sau asociaţi nu au fost, în ultimii 5 ani, administratori sau asociaţi la firme lichidate, în insolvenţă sau cu datorii neplătite
  • _nu se află în inactivitate temporară înscrisă la Registrul Comerţului sau în registre ţinute de instanţe
  • _nu au obligaţii fiscale restante mai mari de 6 luni
  • _nu au înregistrat pierderi fiscale în fiecare an din ultimii 3 ani

 

12.592 de cereri pentru eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale erau aprobate la sfârşitul lunii aprilie, potrivit datelor ANAF

 

3,89 miliarde lei era suma totală a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, la sfârşitul lunii aprilie, potrivit datelor ANAF


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.