SE INTAMPLA ACUM!

Sănătate

Economii de sute de milioane de euro în contul cardului de sănătate

Autor: Diana State Ovidiu Anton | miercuri, 16 martie 2016 | 8 Comentarii

Introducerea cardului de sănătate a scos la lumină o serie de fraude din sistemul medical românesc. Astfel, nu s-au mai decontat anul trecut consultaţii, analize sau medicamente pentru aproape 1,5 milioane de români care apăreau în 2014 ca beneficiari de servicii medicale. Economia la bugetul de stat este de mai multe sute de milioane de euro.

Deşi este obligatoriu doar de la 1 septembrie 2015, cardul de sănătate deja vine cu economii substanţiale la bugetul de stat.

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în 2015 au beneficiat de servicii medicale puţin peste 10,1 milioane de persoane, în timp ce în 2014 numărul CNP-urilor unice pentru care s-au decontat consultaţii, analize sau medicamente a fost de 11,6 milioane. Scăderea spectaculoasă a numărului beneficiarilor de la un an la altul, de exact 1.491.758 de persoane, reprezintă o economie substanţială la bugetul asigurărilor de sănătate. Totuşi, suma exactă este foarte complicat de stabilit, existând cel puţin două variante de calcul.

Varianta CNAS: cardul a salvat anul trecut 106,7 milioane euro

Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, pleacă în acest demers de la stabilirea unui cost mediu pe CNP unic. Astfel, bugetul anual al instituţiei este împărţit la numărul românilor care au beneficat de servicii medicale. Pentru 2014, pentru fiecare român suma cheltuită a fost de 1.751 de lei, în timp ce anul trecut suma a crescut la 2.069 de lei. Ca să vadă suma economisită, CNAS a făcut diferenţa dintre banii cheltuiţi în medie în 2015 faţă de 2014 şi a înmulţit-o cu numărul CNP-urilor. Astfel, rezultatul este de 474,37 milioane de lei, adică 106,7 milioane euro.  

Varianta optimistă: economii în câteva luni de peste 600 de milioane de euro

Un alt calcul are la bază, până la un punct, aceeaşi metodologie folosită de CNAS, adică se pleacă de la stabilirea costului mediu pentru fiecare român care a beneficiat de servicii medicale. Diferenţa este că se alege un alt scenariu. Dacă numărul de CNP-uri unice pentru care se suportau servicii medicale şi medicamente rămânea în anul 2015 la fel ca şi în 2014, adică 11,6 milioane de persoane, având în vedere bugetul de 20,9 miliarde de lei, costul mediu pentru fiecare român ar fi fost de 1.803 lei. Cum prin utilizarea cardului numărul de CNP-uri unice a scăzut cu 1.491.758, economia ar fi de 2,689 miliarde de lei (1.491.758 CNP-uri x 1.803 lei cost mediu), adică aproximativ 600 de milioane de euro.

Ce se ascunde în spatele cifrelor

De la început, trebuie spus că utilizarea cardului de sănătate a început la data de 1 mai 2015 şi a fost obligatorie abia la 1 septembrie 2015. Astfel, în mod real, economia pe care o aduce cardul de sănătate poate fi considerată de două ori mai mare decât sumele calculate în cele două scenarii prezentate – 4 luni cardul nu a funcţionat, 4 luni sistemul a mers în paralel, iar ultimele 4 luni toate serviciile s-au efectuat exclusiv pe baza cardului. În varianta calculată de CNAS putem vorbi de economii anuale de aproximativ 214 milioane de euro, în timp ce în cazul variantei optimiste putem vorbi de o economie anuală incredibilă, de 1,2 miliarde de euro (17% din bugetul total alocat Sănătăţii în 2016). Pe de altă parte, este forţat să ne gândim că din sistemul medical s-au eliminat fraudele, iar alte date pot chiar să pună sub semnul întrebării calculele de mai sus. Astfel, cu toate că pentru 1.491.758 de români nu s-au mai decontat consultaţii, analize sau medicamente, în 2015 numărul serviciilor medicale şi al medicamentelor acordate şi eliberate a scăzut cu numai 1.137.008 faţă de 2014. Astfel, chiar dacă astăzi este mai complicat să fie fraudat sistemul de sănătate, soluţii se găsesc. Chiar şi Casa Naţională de Sănătate recunoşte că au fost identificaţi medici care au păstrat cardurile pacienţilor şi care au validat servicii medicale care nu au fost efectuate. Totuşi, în foarte puţine cazuri s-a luat măsura desfacerii contractului. Explicaţii sunt cel puţin două: CNAS are atribuiţii limitate de control, iar apoi, la ce deficit de medici există în România, o intensificare a activităţii de control ar putea provoca serioase probleme în sistemul medical. Astfel, mai ales în mediul rural, încetarea contractului cu un medic poate avea ca rezultat privarea asiguraţilor de serviciile de sănătate la care au dreptul. Pe de altă parte, şi păstrarea cardului de către medici până când sistemul online devine funcţional, chiar dacă nu este legală, îşi are explicaţia. Aici nu este neapărat vorba de fraudă, cât de verificări necesare doctorilor pentru a se convinge că serviciile efectuate nu li se impută. „Dacă nu funcţionează cardul online, medicii nu pot şti în timp real dacă pacienţii nu figurează internaţi în alt spital (CNAS nu decontează două servicii medicale efectuate concomitent la furnizori diferiţi de servicii medicale), dacă nu au primit medicamente din alte părţi. Serviciile efectuate astfel sunt ulterior invalidate şi imputate, chiar dacă nu s-a creat niciun prejudiciu material. În plus, cardurile nu pot fi activate, iar sistemul nu îţi poate spune în timp real dacă acel card este valid, invalid, blocat sau defect“, susţine doctorul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Un card bun care funcţionează prost

De altfel, în ultimul an, medicii de familie au acuzat de nenumărate ori modul în care funcţionează cardul de sănătate. Plecat de la o idee fericită, proiectul s-a dovedit greu de implementat: a durat foarte mult şi este plin de erori. Printr-o hotărâre de Guvern din 2010 s-a aprobat modalitatea de realizare a sistemului naţional al cardurilor de asigurări de sănătate. Astfel, până la finalul anului trebuiau concepute infrastructura IT şi aplicaţiile software. S-a reuşit să se stabilească câştigătorul licitaţiei pentru furnizarea soluţiei IT doar în 2012, contractul cu o valoare de 108,7 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de dolari) ajungând la consorţiul HP Romania şi Novensys Corporation, care a apelat la un subcontractant, Siveco. Deşi ar fi trebuit implementat în urmă cu cel puţin trei ani, abia anul trecut cardul de sănătate a devenit funcţional. Totuşi numeroasele blocaje ale sistemului dovedesc că mai multe lucruri s-au făcut foarte prost. Mai mult, contractul de mentenanţă cu HP România a expirat, acesta fiind valabil până la sfârşitul lui 2015, de partea informatică a sistemului ocupându-se acum doar angajaţii CNAS. Colegiul Medicilor din România arată, într-o adresă trimisă revistei Capital, că problemele cardului sunt cunoscute în sistemul de sănătate: „În ceea ce priveşte utilizarea cardului de sănătate, asociaţiile patronale şi sindicale ale medicilor de familie au semnalat unele dificultăţi de natură tehnică. De asemenea, au semnalat că activităţile administrative asociate cardului consumă o parte din timpul alocat pacientului.“ Pe de altă parte, Colegiul Medicilor susţine proiectul cardului de sănătate. „Cardul de sănătate, componentă a SIUI, face parte dintre mecanismele moderne de gestionare şi control ale cheltuielilor publice din Sănătate. Medicii, alături de pacienţi, doresc ca resursele disponibile să fie folosite cât mai eficient. Ca urmare, ei susţin măsurile ce pot aduce transparenţă şi corectitudine în administrarea sistemului“, punctează reprezentanţii Colegiului Medicilor.

În loc de concluzie

Este deja dovedit că datorită cardului de sănătate în sistemul medical s-au economisit sume importante de bani. Totuşi, banii puteau fi mult mai mulţi, iar problemele acuzate de medici ar fi putut să dispară, dacă implementarea sistemului cardului de sănătate s-ar fi făcut corect. O licitaţie „cu cântec“, soluţii informatice controlate superficial sau chiar deloc şi o întârziere de câţiva ani sunt elementele care ne împiedică astăzi să afirmăm că proiectul cardului de sănătate este unul reuşit. Dacă s-ar fi ales alte variante, cum ar fi folosirea cărţii de identitate care să conţină cip-ul cardului de sănătate, o parte din problemele actuale ar fi dispărut. Astfel, oamenii nu şi-ar fi lăsat buletinele pentru ca unii medici să deconteze servicii medicale neefectuate. Pe de altă parte, dacă soluţiile informatice ar fi fost „fără cusur“, nervii medicilor şi ai pacienţilor nu ar mai fi fost întinşi la maximum şi nu s-ar mai fi căutat „portiţe“ să se ocolească sistemul.  

Efectul cardului de sănătate

Număr de CNP-uri unice care au benefi­ciat de servicii medicale şi medicamente
2014     11.600.988
2015     10.109.230
Diferenţa -1.491.758
Numărul serviciilor medicale şi
medicamente acordate şi eliberate
2014    190.345.460
2015     189.208.452
Diferenţa -1.137.008
Cost mediu/CNP unic
2014     1.751 lei
2015     2.069 lei   
Diferenţa - 318 lei

Vasile Ciurchea: «Am ajuns la o economie de 474 de milioane de lei»

Capital: Câţi bani s-au economisit datorită cardului de sănătate?

Vasile Ciurchea: Cardul are două roluri: de a asigura calitatea de asigurat şi faptul că asiguratul a fost în cabinetul medicului. Lasă amprentă de timp şi de loc. Cu acest card accesezi sistemul. Este greu de spus o cifră. Am luat în calcul doar servicile medicale desfăşurate pe teritoriul României. Faţă de 2014, în 2015 au fost oferite servicii medicale pentru mai puţine persoane. Diferenţa de CNP-uri între 2014 şi 2015 este de peste 1,4 milioane. Am luat în considerare diferenţa dintre costul mediu pe pacient din anii 2015 şi 2014 şi am ajuns la o economie de 474 de milioane de lei. 

Capital: În ce s-au investit banii economisiţi cu ajutorul cardului de sănătate ?
Vasile Ciurchea: Aceşti bani s-au dus pe servicii medicale. La sfârşitul anului 2015, noi am avut o execuţie de 99,9%, ceea ce înseamnă că nu am rămas cu bani. Dacă vă uitaţi pe bugetul spitalelor din 2015, veţi observa ca acestea au avut o finanţare mult mai bună. Există o diferenţă de peste 400 de milioane de lei, neincluzând mărirea de 25% a salariilor. Banii economisiţi i-am direcţionat către diverse programe naţionale. Un program a inclus tratarea a 10.000 de bolnavi prin radioterapie, în valoarea de 80 de milioane de lei. Am introdus teste genetice pentru leucemie, de care au beneficiat 800 de bolnavi, cărora le-am oferit şi tratamente. În cazul tramentelor cu molecule scumpe nu a mai existat nicio persoană pe lista de aşteptare. Avem 16-17 programe pe care le derulăm.

Capital: Cât a costat tot proiectul cardului de sănătate?
Vasile Ciurchea: Valoarea proiectului a fost de 87 de milioane de lei plus TVA, iar pe lângă această sumă am mai dat 2,2 euro plus TVA pentru card şi încă 10 milioane de euro pentru distribuţie. Ne-am amortizat investiţia în primele trei luni de când a devenit cardul obligatoriu. (n.r. - de la 1 septembrie 2015).

Capital: Care este explicaţia blocajelor din sistemul informatic?
Vasile Ciurchea: Au avut loc blocaje, dar ceea ce este îmbucurător este ca sistemul informatic nu a căzut cu totul. Nu a picat mai mult de 24 de ore. Este un sistem mamut, extrem de complex. Nu am spus niciodată că merge perfect. Sistemul acesta este accesat de peste 60.000 de utilizatori. Am avut vârf de sarcină cu peste 15.000 de accesări pe secundă, el fiind calculat să reziste la peste 75.000 de accesări. Nu am ajuns la limita maximă. Dar depinde cum este accesat, dacă toată lumea îl foloseşte corect sau nu. Este extrem de important că fiecare furnizor de servicii are propriul lui soft, iar Casa are propria ei platformă. Trebuie să existe o interfaţă între sistemul furnizorului şi cel al CNAS şi, cum nu este perfectă, atunci dă rateuri. A fost o perioadă de început în care s-au blocat cardurile: la cinci PIN-uri introduse greşit cardul era blocat. Dacă introduci cardul în cititor şi îl scoţi după fiecare manevră pe care o faci, sistemul nu ştie ce se întâmplă. Dacă ai scos şi ai băgat de 7 ori cardul, sistemul percepe că vrei să introduci 7 servicii. În momentul în care eşti într-un cabinet medical, introduci cardul în cititor şi îl laşi acolo până se termină consultaţia. Ai terminat consultaţia, ai scos cardul şi medicul trebuie să trimită serviciul către CNAS în termen de 72 de ore din momentul în care ai introdus cardul. Raportarea de la sfârşitul lunii trebuie să fie identică cu datele introduse în timpul consultaţiilor. Dacă datele introduse la consultaţie nu corespund cu cele din raportarea de la sfârşitul lunii, sistemul nu validează serviciile, însă acestea rămân în sistem. Aşadar, se pot verifica. Ultimul blocaj a coincis şi cu lipsa unui certificat.

Capital: Cât de pregătită este CNAS pentru susţinerea acestui sistem informatic? Câţi angajaţi aveţi în departamentul IT?
Vasile Ciurchea: Avem un departament IT cu 35 de angajaţi, din care nu toţi sunt programatori. Mai avem şi operatori call-center, care au fost suprasolicitaţi în primele luni de funcţionare a cardului. Acum nu mai sunt atât de multe reclamaţii. Vream să angajăm alţi oameni, dar trebuie să fie un om tehnic bun, care să accepte să vină pe un salariu de funcţionar public, pentru că  nu putem să oferim un alt salariu. Totuşi, nu cred că vom angaja alţi programatori, doar de aceea facem licitaţie pentru mentenanţă.
 

Capital: Există o informaţie potrivit căreia compania care a furnizat soluţia informatică s-ar fi oferit să continue să ofere servici de mentenanţă, dar ar fi cerut un preţ exorbitant, de 1 eurocent pe fiecare tranzacţie realizată. Este adevărat?
Vasile Ciurchea: Nu vreau să comentez. Cert este că e dreptul oricui să ceară ce vrea. În orice caz, cât voi fi eu aici nu se va plăti un asemenea preţ.

Capital: Cum decurge noua lici­ta­ţie pentru mentenanţa siste­mului?
Vasile Ciurchea: Deja am trimis documentaţia la SEAP. Am mărit şi preţul, dar am schimbat concepţia. Încercăm să facem o ofertă şi mai atractivă şi mai acoperitoare pentru toată platforma. Este o propunere de contract pe trei ani, cu valoare de peste 9 milioane de lei pe an. 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.