PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Sănătate

Economii de sute de milioane de euro în contul cardului de sănătate

Autor: Diana State Ovidiu Anton | miercuri, 16 martie 2016 | 8 Comentarii

Introducerea cardului de sănătate a scos la lumină o serie de fraude din sistemul medical românesc. Astfel, nu s-au mai decontat anul trecut consultații, analize sau medicamente pentru aproape 1,5 milioane de români care apăreau în 2014 ca beneficiari de servicii medicale. Economia la bugetul de stat este de mai multe sute de milioane de euro.

Deși este obligatoriu doar de la 1 septembrie 2015, cardul de sănătate deja vine cu economii substanțiale la bugetul de stat.

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în 2015 au beneficiat de servicii medicale puțin peste 10,1 milioane de persoane, în timp ce în 2014 numărul CNP-urilor unice pentru care s-au decontat consultații, analize sau medicamente a fost de 11,6 milioane. Scăderea spectaculoasă a numărului beneficiarilor de la un an la altul, de exact 1.491.758 de persoane, reprezintă o economie substanțială la bugetul asigurărilor de sănătate. Totuși, suma exactă este foarte complicat de stabilit, existând cel puțin două variante de calcul.

Varianta CNAS: cardul a salvat anul trecut 106,7 milioane euro

Vasile Ciurchea, președintele CNAS, pleacă în acest demers de la stabilirea unui cost mediu pe CNP unic. Astfel, bugetul anual al instituției este împărțit la numărul românilor care au beneficat de servicii medicale. Pentru 2014, pentru fiecare român suma cheltuită a fost de 1.751 de lei, în timp ce anul trecut suma a crescut la 2.069 de lei. Ca să vadă suma economisită, CNAS a făcut diferența dintre banii cheltuiți în medie în 2015 față de 2014 și a înmulțit-o cu numărul CNP-urilor. Astfel, rezultatul este de 474,37 milioane de lei, adică 106,7 milioane euro.  

Varianta optimistă: economii în câteva luni de peste 600 de milioane de euro

Un alt calcul are la bază, până la un punct, aceeași metodologie folosită de CNAS, adică se pleacă de la stabilirea costului mediu pentru fiecare român care a beneficiat de servicii medicale. Diferența este că se alege un alt scenariu. Dacă numărul de CNP-uri unice pentru care se suportau servicii medicale și medicamente rămânea în anul 2015 la fel ca și în 2014, adică 11,6 milioane de persoane, având în vedere bugetul de 20,9 miliarde de lei, costul mediu pentru fiecare român ar fi fost de 1.803 lei. Cum prin utilizarea cardului numărul de CNP-uri unice a scăzut cu 1.491.758, economia ar fi de 2,689 miliarde de lei (1.491.758 CNP-uri x 1.803 lei cost mediu), adică aproximativ 600 de milioane de euro.

Ce se ascunde în spatele cifrelor

De la început, trebuie spus că utilizarea cardului de sănătate a început la data de 1 mai 2015 și a fost obligatorie abia la 1 septembrie 2015. Astfel, în mod real, economia pe care o aduce cardul de sănătate poate fi considerată de două ori mai mare decât sumele calculate în cele două scenarii prezentate – 4 luni cardul nu a funcționat, 4 luni sistemul a mers în paralel, iar ultimele 4 luni toate serviciile s-au efectuat exclusiv pe baza cardului. În varianta calculată de CNAS putem vorbi de economii anuale de aproximativ 214 milioane de euro, în timp ce în cazul variantei optimiste putem vorbi de o economie anuală incredibilă, de 1,2 miliarde de euro (17% din bugetul total alocat Sănătății în 2016). Pe de altă parte, este forțat să ne gândim că din sistemul medical s-au eliminat fraudele, iar alte date pot chiar să pună sub semnul întrebării calculele de mai sus. Astfel, cu toate că pentru 1.491.758 de români nu s-au mai decontat consultații, analize sau medicamente, în 2015 numărul serviciilor medicale și al medicamentelor acordate și eliberate a scăzut cu numai 1.137.008 față de 2014. Astfel, chiar dacă astăzi este mai complicat să fie fraudat sistemul de sănătate, soluții se găsesc. Chiar și Casa Națională de Sănătate recunoște că au fost identificați medici care au păstrat cardurile pacienților și care au validat servicii medicale care nu au fost efectuate. Totuși, în foarte puține cazuri s-a luat măsura desfacerii contractului. Explicații sunt cel puțin două: CNAS are atribuiții limitate de control, iar apoi, la ce deficit de medici există în România, o intensificare a activității de control ar putea provoca serioase probleme în sistemul medical. Astfel, mai ales în mediul rural, încetarea contractului cu un medic poate avea ca rezultat privarea asiguraților de serviciile de sănătate la care au dreptul. Pe de altă parte, și păstrarea cardului de către medici până când sistemul online devine funcțional, chiar dacă nu este legală, își are explicația. Aici nu este neapărat vorba de fraudă, cât de verificări necesare doctorilor pentru a se convinge că serviciile efectuate nu li se impută. „Dacă nu funcționează cardul online, medicii nu pot ști în timp real dacă pacienții nu figurează internați în alt spital (CNAS nu decontează două servicii medicale efectuate concomitent la furnizori diferiți de servicii medicale), dacă nu au primit medicamente din alte părți. Serviciile efectuate astfel sunt ulterior invalidate și imputate, chiar dacă nu s-a creat niciun prejudiciu material. În plus, cardurile nu pot fi activate, iar sistemul nu îți poate spune în timp real dacă acel card este valid, invalid, blocat sau defect“, susține doctorul Sandra Alexiu, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei.

Un card bun care funcționează prost

De altfel, în ultimul an, medicii de familie au acuzat de nenumărate ori modul în care funcționează cardul de sănătate. Plecat de la o idee fericită, proiectul s-a dovedit greu de implementat: a durat foarte mult și este plin de erori. Printr-o hotărâre de Guvern din 2010 s-a aprobat modalitatea de realizare a sistemului național al cardurilor de asigurări de sănătate. Astfel, până la finalul anului trebuiau concepute infrastructura IT şi aplicaţiile software. S-a reușit să se stabilească câștigătorul licitației pentru furnizarea soluției IT doar în 2012, contractul cu o valoare de 108,7 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de dolari) ajungând la consorţiul HP Romania și Novensys Corporation, care a apelat la un subcontractant, Siveco. Deși ar fi trebuit implementat în urmă cu cel puțin trei ani, abia anul trecut cardul de sănătate a devenit funcțional. Totuși numeroasele blocaje ale sistemului dovedesc că mai multe lucruri s-au făcut foarte prost. Mai mult, contractul de mentenanță cu HP România a expirat, acesta fiind valabil până la sfârșitul lui 2015, de partea informatică a sistemului ocupându-se acum doar angajații CNAS. Colegiul Medicilor din România arată, într-o adresă trimisă revistei Capital, că problemele cardului sunt cunoscute în sistemul de sănătate: „În ceea ce privește utilizarea cardului de sănătate, asociațiile patronale și sindicale ale medicilor de familie au semnalat unele dificultăți de natură tehnică. De asemenea, au semnalat că activitățile administrative asociate cardului consumă o parte din timpul alocat pacientului.“ Pe de altă parte, Colegiul Medicilor susține proiectul cardului de sănătate. „Cardul de sănătate, componentă a SIUI, face parte dintre mecanismele moderne de gestionare și control ale cheltuielilor publice din Sănătate. Medicii, alături de pacienți, doresc ca resursele disponibile să fie folosite cât mai eficient. Ca urmare, ei susțin măsurile ce pot aduce transparență și corectitudine în administrarea sistemului“, punctează reprezentanții Colegiului Medicilor.

În loc de concluzie

Este deja dovedit că datorită cardului de sănătate în sistemul medical s-au economisit sume importante de bani. Totuși, banii puteau fi mult mai mulți, iar problemele acuzate de medici ar fi putut să dispară, dacă implementarea sistemului cardului de sănătate s-ar fi făcut corect. O licitație „cu cântec“, soluții informatice controlate superficial sau chiar deloc și o întârziere de câțiva ani sunt elementele care ne împiedică astăzi să afirmăm că proiectul cardului de sănătate este unul reușit. Dacă s-ar fi ales alte variante, cum ar fi folosirea cărții de identitate care să conțină cip-ul cardului de sănătate, o parte din problemele actuale ar fi dispărut. Astfel, oamenii nu și-ar fi lăsat buletinele pentru ca unii medici să deconteze servicii medicale neefectuate. Pe de altă parte, dacă soluțiile informatice ar fi fost „fără cusur“, nervii medicilor și ai pacienților nu ar mai fi fost întinși la maximum și nu s-ar mai fi căutat „portițe“ să se ocolească sistemul.  

Efectul cardului de sănătate

Număr de CNP-uri unice care au benefi­ciat de servicii medicale și medicamente
2014     11.600.988
2015     10.109.230
Diferența -1.491.758
Numărul serviciilor medicale și
medicamente acordate și eliberate
2014    190.345.460
2015     189.208.452
Diferența -1.137.008
Cost mediu/CNP unic
2014     1.751 lei
2015     2.069 lei   
Diferența - 318 lei

Vasile Ciurchea: «Am ajuns la o economie de 474 de milioane de lei»

Capital: Câți bani s-au economisit datorită cardului de sănătate?

Vasile Ciurchea: Cardul are două roluri: de a asigura calitatea de asigurat și faptul că asiguratul a fost în cabinetul medicului. Lasă amprentă de timp și de loc. Cu acest card accesezi sistemul. Este greu de spus o cifră. Am luat în calcul doar servicile medicale desfășurate pe teritoriul României. Față de 2014, în 2015 au fost oferite servicii medicale pentru mai puține persoane. Diferența de CNP-uri între 2014 și 2015 este de peste 1,4 milioane. Am luat în considerare diferența dintre costul mediu pe pacient din anii 2015 și 2014 și am ajuns la o economie de 474 de milioane de lei. 

Capital: În ce s-au investit banii economisiți cu ajutorul cardului de sănătate ?
Vasile Ciurchea: Acești bani s-au dus pe servicii medicale. La sfârșitul anului 2015, noi am avut o execuție de 99,9%, ceea ce înseamnă că nu am rămas cu bani. Dacă vă uitați pe bugetul spitalelor din 2015, veți observa ca acestea au avut o finanțare mult mai bună. Există o diferență de peste 400 de milioane de lei, neincluzând mărirea de 25% a salariilor. Banii economisiți i-am direcționat către diverse programe naționale. Un program a inclus tratarea a 10.000 de bolnavi prin radioterapie, în valoarea de 80 de milioane de lei. Am introdus teste genetice pentru leucemie, de care au beneficiat 800 de bolnavi, cărora le-am oferit și tratamente. În cazul tramentelor cu molecule scumpe nu a mai existat nicio persoană pe lista de așteptare. Avem 16-17 programe pe care le derulăm.

Capital: Cât a costat tot proiectul cardului de sănătate?
Vasile Ciurchea: Valoarea proiectului a fost de 87 de milioane de lei plus TVA, iar pe lângă această sumă am mai dat 2,2 euro plus TVA pentru card și încă 10 milioane de euro pentru distribuție. Ne-am amortizat investiția în primele trei luni de când a devenit cardul obligatoriu. (n.r. - de la 1 septembrie 2015).

Capital: Care este explicația blocajelor din sistemul informatic?
Vasile Ciurchea: Au avut loc blocaje, dar ceea ce este îmbucurător este ca sistemul informatic nu a căzut cu totul. Nu a picat mai mult de 24 de ore. Este un sistem mamut, extrem de complex. Nu am spus niciodată că merge perfect. Sistemul acesta este accesat de peste 60.000 de utilizatori. Am avut vârf de sarcină cu peste 15.000 de accesări pe secundă, el fiind calculat să reziste la peste 75.000 de accesări. Nu am ajuns la limita maximă. Dar depinde cum este accesat, dacă toată lumea îl folosește corect sau nu. Este extrem de important că fiecare furnizor de servicii are propriul lui soft, iar Casa are propria ei platformă. Trebuie să existe o interfață între sistemul furnizorului și cel al CNAS și, cum nu este perfectă, atunci dă rateuri. A fost o perioadă de început în care s-au blocat cardurile: la cinci PIN-uri introduse greșit cardul era blocat. Dacă introduci cardul în cititor și îl scoți după fiecare manevră pe care o faci, sistemul nu știe ce se întâmplă. Dacă ai scos și ai băgat de 7 ori cardul, sistemul percepe că vrei să introduci 7 servicii. În momentul în care ești într-un cabinet medical, introduci cardul în cititor și îl lași acolo până se termină consultația. Ai terminat consultația, ai scos cardul și medicul trebuie să trimită serviciul către CNAS în termen de 72 de ore din momentul în care ai introdus cardul. Raportarea de la sfârșitul lunii trebuie să fie identică cu datele introduse în timpul consultațiilor. Dacă datele introduse la consultație nu corespund cu cele din raportarea de la sfârșitul lunii, sistemul nu validează serviciile, însă acestea rămân în sistem. Așadar, se pot verifica. Ultimul blocaj a coincis și cu lipsa unui certificat.

Capital: Cât de pregătită este CNAS pentru susținerea acestui sistem informatic? Câți angajați aveți în departamentul IT?
Vasile Ciurchea: Avem un departament IT cu 35 de angajați, din care nu toți sunt programatori. Mai avem și operatori call-center, care au fost suprasolicitați în primele luni de funcționare a cardului. Acum nu mai sunt atât de multe reclamații. Vream să angajăm alți oameni, dar trebuie să fie un om tehnic bun, care să accepte să vină pe un salariu de funcționar public, pentru că  nu putem să oferim un alt salariu. Totuși, nu cred că vom angaja alți programatori, doar de aceea facem licitație pentru mentenanță.
 

Capital: Există o informație potrivit căreia compania care a furnizat soluția informatică s-ar fi oferit să continue să ofere servici de mentenanță, dar ar fi cerut un preț exorbitant, de 1 eurocent pe fiecare tranzacție realizată. Este adevărat?
Vasile Ciurchea: Nu vreau să comentez. Cert este că e dreptul oricui să ceară ce vrea. În orice caz, cât voi fi eu aici nu se va plăti un asemenea preț.

Capital: Cum decurge noua lici­ta­ție pentru mentenanța siste­mului?
Vasile Ciurchea: Deja am trimis documentația la SEAP. Am mărit și prețul, dar am schimbat concepția. Încercăm să facem o ofertă și mai atractivă și mai acoperitoare pentru toată platforma. Este o propunere de contract pe trei ani, cu valoare de peste 9 milioane de lei pe an. 



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.