SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

Două decenii de antreprenoriat: România încă învață ce înseamnă afacerile

Autor: capital.ro | duminică, 21 februarie 2016 | 3 Comentarii

Sectorul privat din economie este cel mai important pentru bunăstarea populaţiei, iar ultimele două decenii ne arată o evoluţie pozitivă a firmelor. Din păcate, suntem încă departe de ce ar trebui să fim comparativ cu media UE.

Banca Naţională a României (BNR) a făcut un studiu în premieră asupra evoluţiei economiei româneşti din ultimii 20 de ani, o cercetare exhaustivă pe baza datelor micro. Timp de un an a fost prelucrată baza de date din perioada 1994 – 2014, mai exact circa două miliarde de înregistrări statistice reprezentând bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale tuturor firmelor, creditul luat de fiecare companie de la bănci, IFN-uri sau nerezidenţi, comerţul exterior şi altele. Studiul este foarte important şi în ideea că evoluţiile macro, care reprezintă baza pentru politicile economice, sunt generate doar de o minoritate de companii (cele mari), iar perioada porneşte de la 1994 deoarece a fost anul începerii unui nou ciclu economie şi evită anii 1990-1992 când PIB-ul a scăzut puternic înaintea noului ciclu.

Forţa unei economii de piaţă stă în puterea companiilor mici şi mijlocii, care reprezintă principalul angajator şi furnizor de valoare în PIB. Chiar dacă marile firme şi corporaţii angajează zeci de mii de oameni într-o singură entitate şi virează sume semnificative în buget, IMM-urile sunt cele care susţin majoritatea populaţiei şi a bugetului de stat. În cei 20 de ani luaţi în calcul în studiu, numărul de firme s-a dublat, de la 300.000 până la 600.000 (cifră la care ne aflăm şi în prezent). Ritmul de creştere a fost pozitiv în aproape toţi anii, însă stagnează la 0,6 milioane din 2009. Din păcate, numărul de companii la mia de locuitori este mult sub media Uniunii Europene, mai exact 22 de firme la 1.000 de locuitori faţă de 43 de firme cât este media UE.

Nu doar numărul redus de companii ne dă explicaţia PIB-ului mic faţă de restul UE, ci şi ponderea din total a firmelor cu capital negativ, adică firmele care nu îşi pot acoperi datoriile cu activele proprii. În 1994 erau înregistrate 29.000 de companii cu capitaluri negative, adică mai puţin de 10% din total, iar în 2014 numărul a ajuns la 285.000, adică 48%. La fel indicatorul VAB (valoarea adăugată brută), care este un criteriu de convergenţă reală, creat în analogie cu indicatorul PIB/locuitor, ne arată că forţa companiilor din ţara noastră este la 42% faţă de cel european, adică 126.000 de euro faţă de 300.339 eurp. Cifrele ne arată că ar fi suficientă înjumătăţirea numărului de firme cu capitaluri proprii negative pentru a majora indicatorul VAB la 61% din media UE. La nivelul lui 2014 (ca şi în prezent), doar 29.000 de companii se pot compara cu media UE la indicatorul VAB, în timp ce 87% din totalul firmelor generează mai puţin de 2% din respectiva medie. Și implicit din PIB.

Se cuvine o precizare. Companiile care nu contează pentru PIB, sunt totuşi importante pentru populaţie. Chiar dacă au capitaluri negative, multe dintre acestea activează în zona gri a economiei. Cel mai des îşi ascund o parte din venituri pentru a plăti angajaţii parţial sau total la negru şi pentru a înregistra un profit nefiscalizat. Însă cea mai mare parte a acestor bani „negri“ se întorc în economia reală sub formă de taxe şi impozite (TVA, impozite pe bunuri etc.) şi susţin atât nivelul de trai, cât şi bugetul de stat. Este o supapă care a permis gospodăriilor să trăiască mai bine decât în statistici şi a ţinut în viaţă companii care ar fi fost, în mod normal, falmentare.

Recapitalizare şi high-tech

Totuşi, dacă sintetizăm întreaga ac­ti­vitate a firmelor din perioada 1994-2014, rezultatul net este pozitiv. „Este un rezultat obţinut în condiţii ridicate de incertitudine, marcate de procesul tranziţiei la economia de piaţă, proces care a creat şi oportunităţi ce nu se întâlnesc în economiile dezvoltate“, notează autorii studiului, respectiv Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu. Problema este că valorile medii favorabile sunt înregistrate doar de o minoritate de firme, nu de majoritatea companiilor, iar profitul net a fost obţinut pe fondul unor pierderi în creştere, de la 13 miliarde lei în 1994 până la 42 miliarde lei în 2014.

Recapitalizarea este una dintre soluţiile pe care studiul le găseşte ca fiind de bun simţ, nu extraordinare. O recapitalizare care ar trebuie să vină în primul rând prin utilizarea mai amplă a fondurilor europene, apoi printr-un sistem fiscal care să încurajeze acţionarii să îşi susţină propria companie, inclusiv prin convertirea automată a datoriilor către acţionari în părţi sociale, şi nu în ultimul rând prin intermediul băncilor, care ar trebui să îşi îmbunătăţească capacitatea de a identifica proiectele viabile din economie.

La fel de important ar fi ca intrarea şi ieşirea firmelor din economie să se realizeze cât mai uşor, mai ales în condiţiile în care majoritatea companiilor de la noi au trecut de „prima tinereţe“, adică sunt mai vechi de şapte ani. Dar aici este nevoie de implicarea autorităţilor, nu este suficientă dorinţa antreprenorilor. De asemenea, ar trebui încurajată înfiinţarea de firme din sectoare high-tech şi „knowledge intensive services“, adică societăţi care produc plus-valoare mare. În prezent, ponderea acestor firme (sectoarele „medium high-tech“ şi „high-tech“) s-a păstrat constantă la 1%, iar contribuţia lor la producerea VAB a scăzut de la 10% în 1994 până la 8% în 2014.

42% dintre activele companiilor sunt deţinute de firme cu sediul social în Bucureşti, ceea ce indică o polarizare regională puternică

În două decenii postdecembriste, numărul firmelor s-a dublat, IMM-urile au căpătat rol majoritar în detrimentul corporaţiilor, capitalul privat a luat locul celui de stat, iar firmele străine au ajuns să aibă aproximativ aceeaşi contribuţie la generarea de valoare adăugată ca şi firmele cu capital privat autohton.
Studiu realizat de Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu

Autor: AUREL DRĂGAN

 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.