Scurt test cu mașina anului 2011 în Europa: Nissan Leaf

Salonul auto de la Geneva ne-a dat ocazia să conducem deja faimosul Nissan Leaf pentru ceva mai mult de 30 de minute. Asta în ciuda protestelor organizatorilor care ar fi dorit ca scurtul traseu pus la dispoziția doritorilor de a conduce o mașină electrică în toată puterea cuvântului să fie parcurs în nu mai mult de 15-20 minute.

Deși nu poate fi numit un test adevărat, dat fiind timpul scurt și traseul ales, am avut posibilitatea de a vedea la lucru ceea ce membrii juriului Car of the Year au numit „mașina anului 2011 în Europa”.

În primul rând am observat calitatea materialelor din habitaclu, mult superioară mașinilor din segmentul compactelor, dar și imposibilitatea de a „detecta” momentele în care motorul funcționează sau este oprit. Bordul futurist este plin de indicatoare care te atenționează asupra modului în care conduci și efectele pe care acesta le are asupra rezervei de electricitate stocată în baterii. Levierul schimbătorului cutiei de viteze s-a transformat la Leaf într-un buton mări
șor care te ajută doar să indici mașinii dacă vrei să mergi înainte sau înapoi, însă restul sistemelor de comandă și control sunt aprope identice cu cele dintr-o compactă obișnuită. După ce te obișnuiești, surprinzător de repede, cu postul de condus, dorința de a vedea la lucru micul motor electric care trebuie să tracteze o mașină de aproape două tone.
Cei 80 kW sau 109 CP se fac simțiți imediat ce apeși pedala de accelerație. Având deja experiența câștigată la testul din toamna trecută cu Citroen C-Zero, accelerația fulminantă nu a mai părut o noutate însă trebuie apreciat modul liniar în care mașina prinde viteză. Nici un șoc, nici o vibrație și, mai ales, nici un zgomot. În timpul mersului, asta te surprinde cel mai mult: liniștea. Doar frecarea roților de asfaltul rugos și peisajul care își trece prin fața ochilor te lasă să conștientizezi că ești în plin fuleu. Fără a atinge viteze superioare, din cauza traseului scurt și întortocheat, am putut observa însă manevrabilitatea aproape fără cusur a mașinii.
Greutatea majorată de bateriile amplasate sub podea se face simțită doar în momentele de frânare, când Leaf pare a nu se opri la fel de repede ca un Golf sau un Megane, spre exemplu. Uiți repede asta pentru că privirea îți este atrasă de indicatorul care îți arată că, în timp ce viteza se reduce, bateriile se încarcă.
Pentru a putea parcurge toți cei 170-175 km garantați de producător cu o singură încărcare este indicat să selectezi modul ECO de deplasare. Adică o accelerație ceva mai lentă și un răspuns mai încet al pedalei de accelerație. În modul Drive însă, Leaf pare să prindă aripi și puțini dintre cei cu care te întâlnești în trafic pot să țină pasul. Direcția e sigură și suspensia bine echilibrată fapt ce permite abordarea virajelor fără emoții. Spațiul interior este mai mult decât suficient pentru patru sau chiar cinci persoane iar confortul asigurat tinde spre maximum. Nu e un Rolls sau un Maybach dar poți fi sigur că, după 170 km, nu te va durea spatele. Dacă autonomia ar permite, nici după mult mai mult. Capacitatea de 330 de litri a portbagajului se înscrie și ea în limitele clasei compacte. De fapt, ceea ce este demn de reținut este că Leaf nu diferă cu aproape nimic de o mașină convențională. În nici un caz în sensul negativ. Iar liniștea totală în care se deplasează este greu de explicat prin cuvinte.
Ar mai fi de adăugat un amănunt interesant. Prin conectarea telefonului mobil la echipamentele de bord poți afla în timp real cât durează încărcarea bateriei chiar dacă stai în fotoliul din sufragerie iar mașina este în garaj. Poți seta și temperatura pe care dorești să o găsești în habitaclu când vei pleca spre birou și chiar traseul pe care ai de gând să îl parcurgi. Din nefericire, Nissan Leaf nu va ajunge prea curând pe piața românească.
Chiar dacă prețul ar fi prohibitiv, dat fiind faptul că, de exemplu, în Marea Britanie, mașina costă 31.000 de lire (fără bonusul de 5.000 de lire oferit de guvern), Leaf poate fi un vehicul extrem de interesant. În special pentru cei cu buzunare pline care au ambiția declarată de a salva planeta dar se deplasează încă la bordul unui bolid gurmand.