Ciprul trebuie să aleagă: Faliment sau dator la ruși

Pe lângă concepte, studii de design sau vehicule de serie cu design, tehnologie și performanțe mai mult sau mai puțin uimitoare, în standurile de la Palexpo au fost prezente și câteva „ciudățenii” ale unor companii care încearcă fie să-și găsească locul pe piață, fie să rămână în atenția publicului.

Decizia privind impozitarea depunerilor bancare nu reuşeşte să acumuleze numărul necesar de voturi în parlamentul de la Nicosia, a recunoscut în noaptea de luni spre marţi preşedintele ţării, Nicos Anastasiades, iar respingerea acestei măsuri înseamnă de fapt falimentul Ciprului, care după unele informaţii este gata să apeleze la ajutorul Rusiei, transmite canalul de televiziune local Mega.

‘Atunci când v-am avertizat că în parlament nu există o majoritate care să aprobe acest acord, nu m-aţi ascultat. Transmiteţi-i salutările mele dnei Merkel!’, nu s-a abţinut să spună liderul de la Nicosia în discuţiile telefonice purtate noaptea trecută cu oficiali europeni, conform postului tv menţionat.

Nicos Anastasiades, potrivit media locale, i-a înştiinţat telefonic pe Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei Europene, şi pe eurodeputatul Elmar Brok, un apropiat al cancelarului german Angela Merkel, că legislativul cipriot nu reuşeşte să adune o majoritate pentru a aproba taxa excepţională unică la depozitele bancare.

Împotriva taxei au decis să voteze nu doar deputaţii din opoziţie, ci şi o serie de parlamentari din rândul susţinătorilor preşedintelui Nicos Anastasiades.

Respingerea acestei taxe va însemna de fapt respingerea întregului program anticriză. În acest caz, conform unor analişti ciprioţi, autorităţile de la Nicosia nu vor avea altă soluţie decât să apeleze la ajutorul Rusiei.

Ce ar însemna anularea programului de asistenţă financiară pentru Cipru? Sistemul bancar cipriot nu va funcţiona încă minim o zi, crescând posibilitatea îngheţării fondurilor corporative, iar taxa de 9,9% pentru toate depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro ar putea creşte la 12,5%-13%. Este tot mai clar că ceea ce se întâmplă este o consecinţă a eşecurilor discuţiilor informale dintre UE, Rusia şi Cipru în 2012, comentează postul de televiziune Mega. Președintele țării a repetat în nenumărate rânduri că taxa ar fi avut scopul de a evita falimentul Ciprului.

Parlamentul cipriot ar urma să se întrunească marţi pentru a vota controversata decizie, după ce şi-a amânat de două ori votul asupra impozitării depozitelor bancare, o măsură care a provocat proteste în rândul ciprioţilor.

Deputaţii insistă însă ca depozitele până în 100.000 de euro să nu fie impozitate. Creditorii internaţionali sunt de acord, însă cer majorarea taxei la depozitele de peste 500.000 de euro. Administraţia lui Anastasiades oscilează între interesele alegătorilor şi perspectiva unui exod în masă de bani ruseşti. Un eşec în votarea acestei măsuri ar putea duce la prăbuşirea multor bănci din insulă şi chiar ieşirea Ciprului din zona euro, consideră unii experţi.
SURSA: Agerpres