De la glasul roților de tren la urletul incompetenței
Edward Snowden vorbește prin intermediul unei transmisii video în timpul unei conferințe de presă la New York. Mai multe asociaţii pentru apărarea libertăţilor civice au lansat miercuri o vastă campanie pentru a-l determina pe preşedintele Barack Obama să-l graţieze pe Snowden, dar Casa Albă şi-a reafirmat poziţia: acesta trebuie să se întoarcă în SUA pentru a fi judecat. Administraţia de la Washington se opusese deja în luna iulie unei prime petiţii care strânsese peste 160.000 de semnături.
Toată lumea vorbește despre autostrăzi, desenează autostrăzi, dar despre sistemul feroviar ne amintim când sunt disponibilizări sau când mai cresc prețurile biletelor. Săptămânile trecute Guvernul și-a amintit de transportul feroviar și a dezbătut în secret, cum altfel, un memorandum pentru eficientizarea acestui sector. Un memorandum care ar fi, se pare, o bucată din Masterplanul General de Transport. Dar de ce nu se face public masterplanul în întregul său? Ar deranja autostrăzile electorale ale ministrului Șova? Masterplanul nu vorbește numai despre fiecare mod de transport în parte, ci și despre cum se conectează acestea, unde avem nevoie de mai multe investiții în transportul feroviar, unde trebuie să construim terminale intermodale pentru a face transferul de pe feroviar pe rutier, aerian sau naval, unde investițiile în transport pot sprijini dezvoltarea economică. Nu avem un masterplan, dar avem un memorandum pentru transportul feroviar care se remarcă, în primul rând, printr-o analiză extinsă a situației și prin prea puține soluții. Prin aprobarea noii rețele TEN-T la Consiliul miniștrilor transporturilor din UE în martie 2012, când am reprezentat România, rețeaua feroviară inclusă în rețeaua europeană, și deci eligibilă pentru bani europeni și vitală pentru transportul feroviar în UE, a ajuns la 4.496 km. În memorandum nu scrie nimic despre ce se întâmplă cu această rețea. Nici despre situația utilizării banilor europeni nu aflăm nimic din memorandum. Proiectele începute în 2011-2012 au întârzieri de un an, nu știm care vor fi proiectele viitoare și nu vorbește nimeni despre fondurile suplimentare care pot fi atrase prin Mecanismul Conectarea Europei. De fapt, nici nu știm cine se mai ocupă de transportul feroviar, pentru că mai deunăzi îl auzeam pe domnul Dragnea că ne anunță că facem linie de mare viteză cu chinezii. Managementul privat a fost tratat în batjocură, și la fiecare din companiile feroviare am avut câte două-trei schimbări de conducere în ultimii doi ani. Mai mult, ministrul Șova ne anunță acum, că vrea să ceară FMI să nu mai avem management privat la companiile feroviare, pentru că așa n-ar mai fi obligat să dea oameni afară. Fals! Oamenii sunt în pericol să fie disponibilizați din cauza telenovelei regizate de Victor Ponta pentru privatizarea CFR Marfă!
Problemele sistemului feroviar le știm cu toții: investițiile insuficiente care au dus la degradarea rețelei și scăderea vitezei de deplasare, concurența neloială atât din partea companiilor feroviare private, cât mai ales din partea transportului rutier, corupția și furturile din sistem. Soluțiile miraculoase propuse prin memorandum de tipul tăiem jumătate din rețea și înființăm o instituție nouă cu denumire pompoasă: Autoritatea pentru Reformă Feroviară nu rezolvă nimic însă. Sistemul feroviar are nevoie de management profesionist, capabil să atragă finanțări pentru investiții, nu de decizii politice unde „țapul ispășitor“ este Comisia Europeană, Banca Mondială sau alți factori externi.
ALEXANDRU NĂZARE,
deputat, fost ministru al transporturilor
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





