Produsele ready-meal se împart în mai multe categorii: salate, șnițele, chiftele, mâncăruri făcute la cuptor și produse preparate la grătar.

În funcție de conținut și de rețetă, salatelele pot reprezenta atât garnitură cât și fel principal. Cu toate acestea, cele mai multe etape din procesul de fabricație sunt identice indiferent de produs. Legumele alese cu atenție provin, de regulă, de la producători români certificați. Cele care necesită fierbere, adică morcovii și cartofii, se curăță și se spală, iar apoi se așează în navete și se pun timp de 2 minute sub un jet de apa rece. Dupa acestă operație,  cartofii și morcovii sunt transportați în sala de tratament termic. Aici se fierb și sunt pregătiți pentru procesare. Legumele care se folosesc în stare crudă, țelina, ceapa, varza, pătrunjelul sau mărarul sunt supuse unui proces asemănător. Singura diferență este verdețurile au nevoie de mai mult timp de spălare pentru a îndepărta toate impuritățile. Toate legumele se trec în sala de preparare salate unde se toacă în funcție de fiecare rețetă.

 

Aici, unul din primi pași este cântărirea ingredientelor. Dacă salatele au în compoziție carne de vită sau de pui, această trebuie fiartă. După fierbere, carnea se pune la răcit la o temperatură de 70. Dupa racire, la fel ca și legumele, carnea se toacă cu ajutorul roboților. De aici, toate ingedientele sunt cântărite conform rețetei și sunt introduse în malaxor, unde sunt amestecate conform programului stabilit. Dacă rețeta include și maioneză, aceasta este adăugată pentru omegenizare. După acest procedeu, compoziția este transferată în recipiente speciale pentru a fi ambalate.

Un produs care se regăsește des pe masa românilor este șnițelul. Amestecul de făină, ou și pesmet în care se învelește carnea se numește panadă. Șnițelul de pui, de porc și puiul shanghai sunt produsele care se obțin prin folosirea acestui procedeu. Înainte de toate, carnea este tranșată, iar apoi trecută prin făină și condimentele specifice.  Apoi este întrodusă în panadă și ajunge, bucată cu bucată, în baia de ulei, cu o temperatură de 160 de grade. Dupa maximum 6 minute se scot preparatele cu paleta și se pun în sita de inox pentru scurgere. Apoi ajung în depozitul de răcire.

Cei care iubesc grătarul, au o soluție la îndemână. Desfac ambalajul, pun repede la incălzit carnea, iar fripura este gata. Avantajul produselor ready-meal este tocmai acesta: chiar dacă te afli la birou sau chiar dacă nu ai unde să aprinzi un foc, poți avea pe masă o bucată de carne gătită la grătar. Iar aici, variantelele sunt diverse: piept de pui la grătar, frigarui de pui, file de pui, pulpe dezosate sau grătar de porc. Indiferent de produsul aleas, se respectă aproape același etape de fabricație. Carnea este tranșată și transportată în zona de gătire. Aici, este pusă pe unul din numeroasele grătare și prăjită

 timp de 3-4 minute. După aproximativ 2 minute, se întoarce pe cealaltă parte cu ajutorul unei palete. În cazul friguruilor de pui, procesul este mai complex, fiind nevoie de mai multe operațiuni până să ajungă la grătar. Operatorii feliază în fâșii pieptul de pui pentru a putea fi introduse pe frigare. După ce produsele sunt gătite, se pun într-un bol de inox și se transferă în depozitul de răcire.

Chiftelele sunt un alt produs pe gustul românilor. Procesul lor de fabricație începe cu cântărirea legumelor și a cărnii. Acestea sunt tocate și introduse în malaxor, unde împreună cu ingredientele din rețeta de fabricație se obține omogenizarea compoziției. De aici, este transferată în mașina de modelat și porționat chiftele. După modelare, sunt asezate în tavi și transportate în sala de tratament termic. Aici se prăjesc timp de 4 minute.

Preparatele la cuptor amintesc cel mai mult de mâncarea gătită la mama acasă. Fie că este vorba despre zacuscă sau despre sarmale, și aceste produse culinare elaborate se pot cumpăra de pe rafturile magazinelor.

Ca să-și păstreze proprietățile și gustul, produsele ready meal urmează un proces complex de ambalare. Mai întâi trebuie verificată temperatura produselor cu termometru cu laser și se realizează analiza organoleptică a fiecarui lot de produs. Produsele se cantaresc manual pentru calibrare, iar apoi sunt transferate la mașinile de sigilat. Sigilarea și etichetarea, cele două procese automatizate, sunt realizate cu o tehnologie modernă, care are darul de a conserva produsul și de a-i păstra aroma și gustul.