«În perioada de criză, agricultura a susținut PIB-ul național, iar un bun management al acestui sector poate să adauge anual la PIB între 5 şi 7 miliarde de euro», a declarat fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, în cadrul evenimentului la care au participat atât factori de decizie din domeniu, cât și reprezentanți ai fermierilor. De ce nu se fructifică acest potențial? Deși fermierii au la dispoziție diverse metode de finanțare, lipsa banilor și a cunoștințelor necesare îi împiedică să acceseze aceste instrumente. Pe lângă finanțarea deficitară a sectorului agricol, există o decredibilizare a produselor autohtone, care în niciun caz nu stimulează creșterea acestui sector, crede Sorin Minea, președintele Patronatului de Industrie Alimentară Romalimenta. „Am auzit declarații inconştiente, pentru că, dacă începi să demobilizezi cumpărătorul și îi spui că tot ceea ce este în magazine este prost, toată industria autohtonă va pierde. Ne-o facem cu mâna noastră“, a spus Minea. Aceste scandaluri sunt însă doar „vârful aisbergului“: adevăratele pierderi din agricultură sunt cauzate de evaziunea fiscală, crede Stelian Fuia. „Agricultorul român o duce greu astăzi, s-a creat imaginea falsă că el este evazionist. În cazul legumelor și fructelor, din tot ceea ce cumpărăm, 80%-85% înseamnă evaziune fiscală, care se produce însă pe lanțul de aprovizionare, pentru că ultima firmă care vinde la supermarket este curată. Neregulile se întâmplă pe lanțul de aprovizionare: o firmă acumulează TVA de milioane, după care dispare“, spune Fuia. Tot referitor la TVA, fostul ministru spune că valoarea prea mare a acesteia stimulează puternic evaziunea fiscală.

„RCA“ pentru fermieri

Există o dezbinare evidentă între diversele asociații  de fermieri. „Pentru că nu sunt uniți și au ca preocupare vizibilă doar vrajba, nu vor reuși niciodată să se facă auziți“, crede Minea. O idee de asociere care a apărut în ultimii ani este înființarea fondurilor mutuale în agricultură, care ar ajuta fermierii români să se protejeze mai bine de riscurile neacoperite de asigurări. La începutul lunii ianuarie, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea de aprobare a Ordonanței privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale în agricultură, însă gradul și modul de despăgubire nu sunt încă clare. Vorbim însă de o sumă oficială de 200 de milioane de euro, alocată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Poate cea mai inedită idee care a apărut în cadrul evenimentului este cea a unui „RCA“ pentru fermieri, în condițiile în care în proiectul inițial de lege era stipulată o astfel de obligație, la care s-a renunțat ulterior. „Vom iniția un proiect de amendare a legii, prin care să fie introdusă obligativitatea contribuirii la un fond mutual“, a declarat Alex Jurconi, președintele Pro Agro. Care ar fi relația dintre asigurător și un astfel de fond, mai ales că, recent, asigurătorii au venit cu oferte de asigurare împotriva înghețului sau a secetei? „Dacă ei asigură și seceta, cu atât mai bine pentru noi, pentru că ne oferim să preluăm 65% din valoarea primei de asigurare“, a mai spus Jurconi. Stelian Fuia nu este atât de optimist cu privire la asigurarea împotriva acestor fenomene, pentru că sunt pierderi de miliarde de euro în fiecare an.

Ultimul tren

O altă problemă ridicată de asociațiile de fermieri este inegalitatea acordării subvențiilor europene. Astfel, deși în România prețul inputurilor este același ca în alte țări europene dezvoltate, subvențiile sunt mai mici. „Dăm aceiași bani pe îngrășământ și combine, dar primim mai puțini bani pentru a ne dezvolta. Dacă tot suntem pe o piață unică, ar trebui să avem condiții egale de plată“, apreciază Fuia. Informarea cu privire la oportunitatea fondurilor europene este crucială, mai ales că proiectul PNDR poate fi încă modificat, înainte de a fi acceptat oficial de UE. „Este cam ultimul tren pe care îl puteți prinde pentru a vă face auziți pe acest proiect foarte important. Să nu repetăm greșeala cu anteriorul PNDR, pentru că atunci ne-am trezit târziu că ceea ce conținea nu ne convenea“, a spus Vlad Macovei, director al revistei AgroInteligența. Există păreri diferite cu privire la cele mai bune ajutoare pentru fermieri, însă toți sunt de părere că un început bun este asocierea la nivel de idee și de acțiune, pentru a se face mai bine auziți.