Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Taxe si impozite

Codul fiscal a ajuns o armă în bătălia politică

Autor: |

Confruntat cu acuzaţiile procurorilor şi cu cererea de demisie din partea preşedintelui, dar susţinut de propriul partid, premierul Victor Ponta cheamă în apărarea sa situaţia economică, susţinând că rezultatele bune şi promisa relaxare fiscală pot fi continuate doar de el. Însă, parlamentarii puterii au eliminat parţial reducerile de taxe şi au blocat dezbaterea Codului fiscal. Cum vor afecta convulsiile politice reducerea taxelor?

«România este acum într-un moment extraordinar din punct de vedere economic (...) şi singurii care pot strica aceste lucruri extraordinar de bune care se pot întâmpla în economie sunt oamenii politici şi sper să nu o facem», a declarat prim-ministrul, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat începerea urmăririi penale împotriva sa, acţiune pe care el a catalogat-o drept o încercare a opoziţiei de a răsturna guvernul.

În declaraţiile făcute după ce mandatul său a devenit incert, Victor Ponta a invocat în sprijinul său promisa reducere de taxe din proiectul Codului fiscal, aflat în parlament, reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% prin ordonanţă de urgenţă în vigoare de la 1 iunie şi creşterea economică din primul trimestru. În ce măsură se justifică afirmaţiile sale, cât de mult depinde economia de Palatul Victoria? Din păcate, mediul investiţional nu poate fi insensibil la mutările politice şi, mai ales, la o criză prelungită. Totuşi, contextul nu este atât de grav, iar experienţe similare au demonstrat că percepţia asupra problemelor politice, apărute în diferite momente, nu este atât de gravă încât să dezechilibreze economia. „Credem că guvernul Ponta ar putea să supravieţuiască acestor evenimente, având în vedere că PSD nu pare să aibă pregătit un succesor pentru premier. Cu toate acestea, pe fondul incertitudinilor politice şi a posibilităţii alegerilor anticipate (după cum sugerează Opoziţia), presiunile de depreciere asupra leului ar trebui să persiste, în contextul în care nici ştirile venite din Grecia nu au fost pozitive“,arată un raport al analiştilor ING.

Mai periculoase decât reacţiile imediate ale monedei naţionale ar putea deveni deciziile unui om politic care nu mai are nimic de pierdut şi care, pentru a-şi asigura supravieţuirea, ar recurge la măsuri populiste care ar distorsiona climatul investiţional şi ar risipi banii publici. Un experiment de acest fel a avut loc în 2008, iar consecinţele, agravate de criza financiară, au fost suportate câţiva ani.

Pe de altă parte, constatarea prim ministrului că economia dă semnale optimiste este corectă. „După şase ani, PIB-ul real a ajuns la nivelul maxim din 2008 în trimestrul I din 2015. Dacă nu o să existe revizuiri ulterioare, putem spune că, statistic, am trecut de perioada de criză. Aceasta este o descriere mai aproape de adevăr. Poveştile despre „cea mai şi cea mai“ nu îşi au rostul“, notează analistul economic Florin Cîţu, precizând că „de fapt, observăm aceeaşi performanţă la ţările din jur. Excepţie pozitivă Polonia, excepţie negativă Slovenia. Nimic special în cazul României. Rămâne cea mai săracă ţară din UE alături de Bulgaria“. Există un merit al guvernului în această evoluţie?“ Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: cât putem să ne bazăm pe creştere stimulată doar din consum stimulat de creşterea salariului minim şi a salariilor din sectorul bugetar? Este nevoie de investiţii din sectorul privat, dar încă lipseşte încrederea în politicile economice“, concluzionează analistul economic. Rezultă că guvernul contribuie doar la creşterea consumului, prin decizii administrative, în timp ce creşterea robustă bazată pe investiţii private se lasă aşteptată pentru că acelaşi guvern nu are politici economice care să trezească încrederea. Nu este deloc surprinzătoare această situaţie, având în vedere degringolada creată de Ministerul de Finanţe în ultima jumătate de an, prin acţiunile în forţă, nejustificate şi apoi oprite ale Antifraudei Fiscale, prin modificările repetate ale legislaţiei caselor de marcat, impozitării bacşişului şi ale altor acte, prin declaraţii publice netranspuse în acte normative care au sporit confuzia. Haosul legislativ şi procedural s-a suprapus unei tradiţionale neîncrederi a mediului de business în capacitatea guvernelor de a-şi duce până la capăt promisiunile, în special cea privind relaxarea fiscală, dar şi unor evenimente care au creat perplexitate: arestarea ministrului de finanţe Vâlcov, care a moşit Codul fiscal, sau anunţul că premierul este urmărit penal.

Marea miză: Codul fiscal

Argumentul cel mai solid al premierului în menţinerea sa la putere este reducerea de taxe. Aprobarea Codului fiscal în Parlament până la sfârşitul lunii iunie, când se încheie actuala sesiune parlamentară, a fost reiterată de Victor Ponta pe 10 iunie, după ce fusese demarată acţiunea penală împotriva sa. Anunţul a venit după o lună în care nu a amintit deloc acest subiect. Tăcerea guvernului în privinţa Codului fiscal a fost cauzată de opoziţia dură a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene. Acordul stand by cu FMI trebuie continuat, chiar dacă, la un moment dat, executivul a încercat să inducă în spaţiul public ideea că nu ar mai fi necesar. Însă Bruxelles-ul ţine neapărat la monitorizarea FMI pentru a fi evitate derapaje în politica fiscal-bugetară, iar România nu se poate opune acestei cerinţe, care decurge din Pactul de Stabilitate şi Creştere.

Reticenţa guvernului în privinţa tăierilor de taxe a devenit vizibilă după vizita la Bruxelles a ministrului de Finanţe din mai şi, mai ales, după misiunea FMI la Bucureşti, de la sfârşitul aceleaşi luni. Cu o zi înainte de vizita FMI de luna trecută, ministrul spunea într-o emisiune tv, întrebat despre reducerea TVA standard de la 24% la 20% în 2016, că „este pusă în proiectul de Codul Fiscal, guvernul a aprobat-o, este decizia Parlamentului“.

Guvernul se leapăda de Codul fiscal?

În fapt, declaraţia denota o încercare de a pasa răspunderea relaxării fiscale de la guvern la Parlament, unde responsabilitatea se disipează, fără a putea fi acuzaţi ministrul sau prim ministrul că nu se ţin de promisiuni. Nu era, însă, primul moment în care guvernul bătea în retragere. Tot cu mâinile parlamentarilor, guvernul a scos, la Senat, din proiect, două măsuri de reducere a taxelor: scăderea cu 18-20% a accizelor la carburanţi şi scutirea de impozit pe dividende, care a fost înlocuită cu o cotă de 5%.

Confirmarea că decizia de a peria prevederile din Codul fiscal a aparţinut Executivului a venit tot de la ministrul de finanţe care, după votul din Senat, nu s-a arătat deloc surprins că propriul partid nu a susţinut promisa scădere de taxe şi a explicat, deşi estimările erau publice şi făcute chiar de ministerul său, că decizia senatorilor a fost motivată de impactul bugetar însemnat al măsurilor, de circa 3-4 miliarde lei.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro