CITEŞTE ŞI

Asigurari si Pensii

Cine finanţează "Cooperativa ASF"?

Autor: Oana Osman Serban Buscu | marţi, 11 februarie 2014 | 10 Comentarii

Dacă nu ar fi doar o contradicţie în termeni, ASF ar fi singura instituţie „independentă, autonomă şi autofinanţată“ din lume unde salariile angajaţilor sunt plătite de milioane de clienţi ai altor companii autonome

Autoritatea de Supraveghere Financiară nu poate fi independentă, autonomă şi autofinanţată (aşa cum o defineşte legea), atât timp cât contribuţia a milioane de români la salariile angajaţilor săi numiţi politic este un indicator concret şi calculabil. Mai mult, spre deosebire de Banca Naţională, de exemplu, al cărei model de organizare încearcă să îl preia, ASF nu întreprinde nici măcar o singură operaţiune comercială care să-i aducă venituri, ea trăind exclusiv din sumele obţinute prin taxarea unor afaceri private.

Mai mult, după cum ne arată chiar reprezentanţii ASF, cea mai mare parte a acestor bani nu se duc spre achiziţia de tehnică performantă, de exemplu, sau spre finanţarea unor activităţi specifice supravegherii, ci se transformă direct în salarii pentru cei peste 600 de angajaţi.

Calcule concrete bazate pe date cât se poate de reale arată că aproximativ 17% din comisioanele pe care administratorii fondurilor de pensii private obligatorii le cer clienţilor (adică majorităţii românilor salariaţi cu contract de muncă legal) sunt generate de taxele impuse de ASF. Dacă vă întrebaţi de ce poliţa CASCO este, în România, mai scumpă decât în ţări dezvoltate ca Germania sau Franţa sau de ce preţul asigurării RCA creşte de la an la an, o parte din răspuns este şi la ASF pentru că 0,3% din primele totale de asigurare încasate lunar (taxa de funcţionare) dar şi 1% din primele pentru RCA (contribuţie pentru gestionarea bazei de date CEDAM) merg în puşculiţa Autorităţii. Aceasta înseamnă, potrivit estimărilor Capital, că societăţile de profil au contribuit, în 2013, cu aproximativ 45 de milioane de lei. Cât despre bursă, este suficient să amintim declaraţia ataşatului economic al Ambasadei Statelor Unite, care a spus cu subiect şi predicat că taxale impuse de ASF sunt mult prea mari, fapt care ţine investitorii departe de România.

Dacă vrei pensie, contribui la salariul altora

Situaţia fondurilor de pensii private obligatorii (pilon II) este cea mai bună dovadă că ASF trăieşte, asemeni oricărei instituţii bugetare, din banii plătiţi de milioane de oameni care nu au altă opţiune. Practic, încasarea pensiei este strict condiţionată de finanţarea veniturilor altor persoane, în speţă, angajaţilor ASF.

Care este mecanismul? O parte a contribuţiilor obligatorii pentru pensie merge în fondurile administrate privat. La rândul lor, administratorii respectivelor fonduri sunt obligaţi să vireze în conturile ASF anumite sume sub titlul de taxe şi comisioane. Este vorba despre două taxe de funcţionare, una aplicată contribuţiilor brute ale clienţilor (0,38%), şi alta aplicată activului net al fondului (0,008%), şi de alte câteva taxe şi comisioane pentru diverse operaţiuni. În total, în 2013, administratorii au plătit sub această formă circa 26,1 milioane de lei, adică de peste două ori mai mult decât în 2012, după cum arată calculele Capital. Lanţul nu se întrerupe însă aici, întrucât cei care au până la urmă de suferit sunt cele 6 milioane de români care contribuie la fondurile de pilon II. O arată un calcul al Conso.ro bazat pe rata costurilor, indicator care relevă cu cât se reduce suma acumulată în contul de pensie din cauza comisioanelor aplicate de administratori. Rezultatul arată că peste 17% din valoarea comisioanelor plătite de clienţi sunt generate de taxele impuse de ASF. De menţionat şi că, după înfiinţarea ASF, taxele plătite de administratorii de pensii private au crescut.

Cine e „autonom“ face ce vrea cu banii din „autofinanţare“

Dacă cifrele seci, dar concrete nu sunt suficiente pentru a arăta adevărata natură a ASF, arbitrul unor pieţe de peste 10 miliarde de euro, poate fi utilă părerea specialiştilor în drept. Capital a stat de vorbă cu mai mulţi avocaţi cu experienţă în domeniul asigurărilor şi al bursei, care au, deci, frecvent de-a face cu ASF. De la unul dintre aceştia aflăm care este utilitatea directă a autonomiei instituite prin lege.

„Ceea ce este lipsit de transparenţă este faptul că ASF-ul îşi stabileşte singur bugetul de cheltuieli, fără a exista un criteriu de referinţă, mai ales pentru cele salariale, acceptabil la nivel european, cum este în cazul altor instituţii, ROMATSA de exemplu. S-a instituit o obligaţie de corelare a salariiilor cu nivelul salariilor din BNR. Dar pe lângă aceste venituri cuvenite angajaţilor /membrilor ASF, există artificii financiare prin care aceştia să primească şi alte beneficii dar care, deşi legal au valoarea de venituri salariale, ele sunt calificate intern ca fiind venituri de altă natură (prime, bonusuri, sporuri)“, explică, pentru Capital, Liviu Chiric, avocat la societatea civilă de avocaţi Chiric Chiric.

„Mai mult, fiind instituţie independentă, autonomă şi autofinanţată, ASF se supune doar marginal controalelor Curţii de Conturi. Curtea de Conturi are atribuţii de control strict doar în ceea ce priveşte operaţiunile comerciale efectuate de ASF“, spune Chiric.

Mai clar, felul în care se dau prime, de exemplu, nu poate fi verificat de Curtea de Conturi.

Se prefigurează un plus în primul an de existenţă. Unde se duce excedentul?

Dacă în ceea ce priveşte sursa finanţărilor lucrurile sunt destul de clare, ceva mai greu de descifrat este structura cheltuielilor. Totuşi, un lucru e clar: „În stuctura cheltuielilor, ponderea cheltuielilor salariale este majoritară“, spune Radu Soviani, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Potrivit acestuia, autoritatea va prezenta structura exactă a cheltuielilor în raportul anual care va trebui să ajungă pe masa Parlamentului până la finele lunii iunie. Totuşi, arată Soviani, ASF are ca obiectiv reducerea ponderii cheltuielilor salariale în favoarea „altor cheltuieli“, pe care nu le detaliază.

Rămâne neclar şi ce se întâmplă în situaţia în care veniturile instituţiei sunt mai mici decât cheltuielile sale. Purtătorul de cuvânt al ASF lasă de înţeles că, în cazul în care cele trei pieţe supravegheate au un an prost, care se va traduce în încasări mai slabe pentru supraveghetor, este posibilă chiar o reducere de salarii în cadrul instituţiei.

„Veniturile ASF se obţin în funcţie de volumul pieţelor. Dacă pieţele se contractă, veniturile sunt mai mici şi se reflectă inclusiv în reduceri salariale“, explică Soviani. Și totuşi, aflăm din aceeaşi sursă, eventualele deficite pot fi rezolvate şi fără tăieri de cheltuieli. „Dacă, în urma unui an de activitate, ASF înregistrează un excedent de venituri faţă de cheltuieli, el se tezaurizează pentru acoperirea influenţelor negative din anii nefavorabili. Prin urmare, în cazul unui deficit, el se acoperă din rezervele tezaurizate în anii favorabili)“, continuă reprezentantul ASF.

Un an cu excedent ar trebui să fie, dacă ne luăm după premise, chiar primul an de activitate, adică martie 2013-martie 2014, având în vedere că piaţa pensiilor private a crescut peste aşteptări anul trecut, asigurările se estimează că vor avea de asemenea o creştere sau vor stagna în cel mai rău caz, în timp ce bursa a încheiat anul trecut cu rezultate cu mult mai bune decât în 2012.

Dacă adăugăm la aşteptata creştere a veniturilor şi faptul că Autoritatea a angajat un consultant care să îi ajute să restructureze instituţia şi să coreleze veniturile angajaţilor cu performanţele lor (adică să scadă cheltuielile), devine clar că ASF nu poate debuta decât cu dreptul în ceea ce priveşte raportul dintre veniturile sale şi chletuilile pe care trebuie să le suporte.

Dacă analizăm rezultatele financiare ale celor supravegheaţi de ASF, vom observa că, de departe, ASF-ul este cel căruia îi merge cel mai bine.
Marius Diaconeasa, avocat

Ceea ce este lipsit de transparenţă este faptul că ASF-ul îşi stabileşte singur bugetul de cheltuieli, fără a exista un criteriu de referinţă.
Liviu Chiric, avocat

Independenţi numiţi politic şi plătiţi de mediul privat

Independenţa instituţională a ASF este un aspect care ridică şi mai multe semne de întrebare decât clamata independenţă financiară. În ce măsură pot acţiona strict ca profesionişti persoane numite pe funcţie printr-o procedură eminamente politică? „ASF nu este o instituţie dependentă de buget, de stat, dar este dependentă de factorul politic, cum de altfel erau, în reglementările anterioare, şi instituţiile care acum o compun“, arată avocatul Liviu Chiric.

Dependenţa politică a ASF o susţine şi avocatul Marius Diaconeasa, de la Diaconeasa, Marica şi Asociaţii, specialist în dreptul asigurărilor. „Raporturile juridice între Parlament şl Consiliul ASF sunt, în primul rând, raporturi de mandat, şi nu de reprezentare legală, raportul de reprezentare fiind, în realitate, un raport accesoriu raportului de mandat. De aici rezultă că ASF-ul nu este altceva decât o „mână” a Parlamentului prin delegarea unei părţi din puterea conferită de alegători“, susţine Diaconeasa.

Legătura directă cu mediul politic este cu atât mai vizibilă cu cât trei dintre sefii executivi ai ASF (preşedintele şi doi vicepreşedinţi) au fost membri ai unor partide politice şi chiar au ocupat funcţii de natură politică. Dan Radu Ruşanu a fost membru marcant al PNL şi deputat al acestui partid. Tot membru al PNL şi eurodeputat ales pe lista respectivului partid a fost şi primvicepreşedintele Daniel Dăianu, în timp ce vicepreşedintele Mircea Ursache a fost membru PSD.

Procedura de selectare şi numire a membrilor ASF, aproape identică cu cea prin care erau numiţi oamenii din consiliile CSA, CSSPP şi CNVM, adică instituţiile care înainte de formarea ASF supravegheau asigurările, pensiile şi Bursa, presupune o negociere politică. În comisiile de speciliatate ale celor două camere, partidele parlamentare negociază posturile de conducere în autoritate.

Numele persoanelor desemnate nici măcar nu are foarte mare relevanţă în această negociere care, în general, reflectă numărul de voturi pe care fiecare partid în parte îl are în respectivele comisii. Calităţile omului desemnat pentru respectiva funcţie contează doar atunci când el trebuie să se impună în faţa partidului care îl va susţine, în condiţiile în care au fost rare situaţiile când un membru de partid a votat altfel decât au făcut-o colegii lui parlamentari.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii