PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Transporturi si Infrastructura

Baronii locali, cadorisiți cu un sfert din calea ferată

Autor: Ciprian Mailat | marţi, 24 iunie 2014 | 21 Comentarii

Aproape jumătate din rețeaua căii ferate a României riscă să ajungă la fier vechi sau să fie transformată în piste de biciclete, întrucât autoritățile locale nu o vor putea gestiona, consideră experții din domeniu

«Toată lumea vorbește despre autostrăzi, desenează autostrăzi, dar despre sistemul feroviar ne amintim când sunt disponibilizări sau când mai cresc prețurile biletelor“, scria fostul ministru al transporturilor Alexandru Nazare, într-un comentariu publicat recent în revista Capital, referitor la memorandumul privind eficientizarea sistemului feroviar, aprobat de guvern la începutul lunii iunie. Amintim faptul că guvernul, prin acest memorandum, intenționează să mențină doar 6.200 kilometri de cale ferată (din cei peste 10.000 km existenți), soarta restului rețelei urmând să fie decisă de baronii locali. Guvernanți vor să împartă mai nou calea ferată în rețea primară și rețea secundară. Dacă pentru rețeaua primară, adică doar 60% din rețeaua existentă, intenția autorităților centrale este de a majora cheltuielile bugetare anuale de la 350 mil. euro la 500 mil. euro, în cazul rețelei secundare planează incertitudinea. Liniile ferate secundare vor fi trecute în administrarea autorităților locale, care fie vor scoate bani din vistieriile Consiliilor Judeţene pentru întreţinere, fie vor decide pur şi simplu ca ele să fie tăiate la fier vechi. „Adoptarea memorandumului aduce o mare provocare pentru sistemul local de finanțe publice. Posibila trecere a unei părți din rețeaua națională de cale ferată în patrimoniul public al județelor sau localităților determină identificarea unor resurse financiare suplimentare, necesare acoperirii costurilor de operare și investiții atât în privința infrastructurilor existente cât și acestei noi infrastructuri.“, a declarat Ștefan Roșeanu, Senior Partner Club Feroviar. El a precizat, într-un eveniment organizat sub egida Facultății de Transporturi din cadrul Universității Politehnica din București, că legislația privind atribuțiile autorităților publice locale va trebui modificată, alături de identificarea și atragerea de specialiști în calea ferată la nivelul departamentelor constituite la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

În sarcina nimănui

Ștefan Roșeanu a precizat faptul că rețeaua secundară va fi sub o mare amenințare ținând cont că aceste linii de cale ferată vor fi scoase din planurile autorităților centrale, prin care sunt atrase fonduri europene pentru reabilitare și modernizare, în timp ce Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu are în competență așa ceva.

„În urmă cu două săptămâni reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării mi-au transmis că prin Programul Operațional Regional nu se poate atrage niciun euro pentru modernizarea gărilor“, a spus Roșeanu.

Și Gabriel Popa, conferențiar universitar al Facultății de Transporturi, și-a exprimat îndoiala vizavi de capacitatea administraţiilor locale de a gestiona o parte din rețeaua feroviară. „În timp ce în Europa este încurajată dezvoltarea transportului electric, există unii primari din România care se laudă că au scos tramvaiele şi astfel au descongestionat transportul rutier“, a spus Popa. Potrivit lui, transportul feroviar trebuie să rămână transport public pentru că de el depinde și dinamica economică a țării. 

Referitor la strategia europeană în sectorul feroviar, deputatul PDL Gheorghe Udriște, fost director general al Metrorex, a precizat, recent, că „în următorii ani, la nivel UE, investițiile în infrastructura feroviară vor crește considerabil, comparativ cu investițiile în domeniul rutier. Motivul? Rețelele feroviare pot aduce creștere și competitivitate economică, eficiență în ale transporturilor și reducere a emisiilor“.

Uniunea Europeană vrea ca până în 2050 traficul de marfă feroviar să crească cu 80%, cel de călători cu 50%, iar emisiile să scadă cu 60%. Această țintă nu va putea fi îndeplinită dacă investițiile nu vor fi direcţionate către proiectele de infrastructură feroviară, iar statele membre nu vor înțelege importanţa finanțării transportului feroviar. 

„Pare-se că în România, guvernul nu conștientizează gravitatea deciziei pe care tocmai a luat-o. Investind inteligent în infrastructura feroviară înseamnă beneficii multiple atât din punct de vedere economic, cât și social. Nu ne permitem să desființăm infrastructură când noi nu suntem în stare să construim alta la loc“, a punctat deputatul democrat-liberal.

Cazul Angliei

Comparaţia cu alte modele europene din domeniul feroviar nu ne dă prea mari speranţe de mai bine. Marea Britanie are o reţea feroviară cu numai 50% mai mare decât a României – 15.000 km. Pe aceasta circulă însă 25.000 de trenuri de călători, faţă de numai 2.000 la noi. În plus, britanicii au bugetat investiţii în domeniul feroviar, pentru perioada 2014-2020, de 35 miliarde de lire, după cum a precizat Ştefan Roşeanu.

„Este un moment de cumpănă pentru sistemul feroviar românesc.Dacă procesul va fi derulat corect, el poate constitui o şansă de relansare a sistemului. Dacă nu, există marele pericol ca în câţiva ani să renunţăm la mai mult de 4.000 km de cale ferată“, a explicat Roşeanu.

35 de miliarde de euro vor investi englezii în următorii șase ani în sectorul feroviar


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.