La începutul anului, premierul Victor Ponta anunța, de la Palatul Victoria, după o întâlnire cu reprezentanții asocierii Vinci-Strabag-Aktor, că în aprilie 2014 vor începe lucrările la cei 53 de kilometri de autostradă de la Comarnic la Brașov. Cei trei constructori nu au găsit sursa de finanțare pentru proiect, astfel că nici în prezent nu s-a ajuns la parafarea contractului. Deși au existat unele zvonuri referitoare la faptul că francezii de la Vinci, aflați la a treia încercare pentru segmentul Comarnic-Brașov, renunță la proiect, Narcis Neaga a dat asigurări că în această lună se va parafa contractul.

Totuși existau unele semne de întrebare întrucât Compania de Drumuri trebuie să primească un răspuns clar din partea Eurostat privind încadrarea contractului în deficitul bugetar sau în afara acestuia. Zilele trecute, şeful Direcţiei de Conturi Naţionale din cadrul Institutului Naţional de Statistică, Adriana Ciuchea, anunța că Eurostat susţine că acest contract va trebui inclus în calculul deficitului, deoarece riscurile de construcţie şi de exploatare sunt asumate într-o mai mare măsură de partenerul public decât de cel privat.

Trafic scăzut

„În prezent nicio autostradă din România nu se susține din trafic“, spunea, la finele lunii trecute, directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Nici viitoarea autostradă Comarnic-Brașov nu va putea să se susțină din trafic, astfel că statul va fi nevoit să achite o sumă importantă constructorului. Statul trebuie să acopere costurile de construcție, de operare și de întreținere și, mai ales, să ofere constructorului sumele necesare pentru returnarea banilor împrumutați de la bănci și, nu în cele din urmă, un mic profit. Conform calculelor Capital.ro, pe baza datelor primite de la experți din domeniu, statul va fi nevoit, în primii 5 ani de exploatare, să aloce între 80 și 100 milioane de euro, întrucât din taxă se pot strânge cel mult 50 mil. euro. Asta înseamnă o creștere a deficitului bugetar cu 0,1 puncte procentuale, ceea ce va pune presiune pe autorități, care vor fi nevoite să taie din alte cheltuieli sau să renunțe la alte investiții. „Premierul ne anunță senin că a cerut Eurostat să nu fie luat în calcul la deficit, de parcă Eurostat e o instituție care poate fi păcălită de minciunile lui Șova (ministrul transporturilor – n.red.) și Ponta. Și Eurostat, și românii își vor da seama că trebuie plătite sute de milioane de euro de la bugetul de stat în fiecare an“, ne-a declarat Alexandru Nazare, fost ministru al transporturilor. Experții în infrastructură rutieră ne-au precizat că statul nu va putea pune o taxă care să acopere toate cheltuielile, întrucât autostrada va rămâne nefolosită. Cel mai probabil, CNADNR va impune o taxă mai mică de 10 lei pentru cei aproape 60 de kilometri de autostradă, așa cum a precizat și directorul companiei. „Riscul de trafic este preluat de stat, iar partenerul privat nu are nicio opţiune în privinţa stabilirii taxei de autostradă. Am făcut o simulare, care acum ne indică o taxă de 7 lei, dar nu vă pot spune dacă atunci va fi de 7 lei sau 10 lei“, a explicat Neaga.

Noi discuții cu BERD

Capital scria la începutul anului, citând surse guvernamantale, că cei trei constructori au prezentat scrisori de garanție din partea a patru finanțatori interesați de construcția autostrăzii Comarnic-Brașov, printre care s-ar afla grupul austriac Erste și Deutsche Bank.

Între timp, lucrurile s-au complicat, astfel că în luna mai ministrul transporturilor, Dan Șova, declara că „noi nu aşteptăm decât instituţiile financiare internaţionale (…) să stabilească dacă finanţează şi cu cât, pentru a vedea exact care va fi ponderea instituţiilor financiare internaţionale şi ponderea băncilor private. Mai sunt unele discuţii între instituţiile financiare internaţionale şi constructori, tot cu privire la finanţare, dar sunt chestiuni care nu implică vreo decizie a CNADNR“.

Surse oficiale ne-au declarat că săptămâna trecută reprezentanți ai CNADNR au avut o nouă rundă de discuții cu oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). „În cazul în care BERD decide să devină finanțator, girând acest poriect, constructorului îi va fi mult mai ușor să se finanțeze de la bănci“, ne-au precizat sursele citate. Rămâne de văzut dacă noua promisiune a autorităților va fi respectată și dacă lucrările vor începe în luna iulie. Cel puțin guvernul Ponta a făcut primii pași, alocând săptămâna trecută o sumă de 1,12 milioane de lei pentru exproprieri în vederea construcției tronsonului Comarnic-Predeal.