Potrivit sursei citate, schimbarea legii energiei termice 325/2006, prin care se urmăreşte blocarea debranşării românilor de la sistemul public centralizat, prin modificarea articolului 30, se află pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a deputaţilor Comisiei pentru industrii şi servicii.

‘(…) cine are centrală proprie de apartament îşi fixează temperatura la confortul propriu dorit, ceea ce în sistemul public centralizat este imposibil. Dreptul unui consumator casnic de a refuza serviciul de utilitate publică pentru agentul termic şi de a opta pentru sisteme alternative, care îl satisfac mai bine ca şi preţ şi confort, nu trebuie încălcat. Este un drept esenţial într-o piaţă funcţională competitivă. Nu în ultimul rând, dacă s-ar investi în infrastructura RADET şi a celorlalte CET-uri preţurile ar trebui să fie mai mici decât dacă ţi-l asiguri singur. Soluţia corectă asta este. În realitatea românească nu se întâmplă aşa. Factura unui consumator cu centrală proprie la un apartament cu două camere este, în medie, cu o treime mai mică decât preţul de pe factura subvenţionată de stat a consumatorului branşat la sistemul public centralizat. Ori a ne transforma acum în consumatori captivi, abonaţi la pierderile sistemului public, nu face altceva decât să garanteze funcţionarea din ce în ce mai ineficientă a utilităţilor centralizate de încălzire’, subliniază Andreea Paul.

Reprezentanta INACO precizează, totodată, că prin proiectul de lege referitor la debranşarea consumatorilor de la sistemul public centralizat ‘se vrea mascarea pierderilor uriaşe, a lipsei de investiţii şi de performanţă a sistemului public centralizat de încălzire’.

‘(…) suntem în faţa unui proiect de lege care a aşteptat nouă ani în sertarul parlamentarilor să iasă la rampă. De ce acum? Pentru că se vrea mascarea pierderilor uriaşe, a lipsei de investiţii şi de performanţă a sistemului public centralizat de încălzire, care a dus la preţuri necompetitive şi, automat, la un val masiv al debranşărilor. Aproximativ 215.000 de familii şi localităţi întregi s-au debranşat în ultimii cinci ani de la CET-uri. La începutul anului 2012 erau aproape 1,5 milioane de apartamente branşate, iar la sfârşitul anului 2016 mai erau puţin peste 1,2 milioane. Procentele debranşărilor ating cote chiar de 70% în judeţul Giurgiu sau de 55% în Galaţi, 30% în Iaşi, 23% în Timiş, în această perioadă. Ei au optat pentru sisteme alternative de centrale termice de apartament, amortizabile în patru ani, căci facturile lor sunt aproape la jumătate faţă de costurile reale ale celor branşaţi la sistemul public centralizat’, menţionează Paul.

 

Aceasta notează, de asemenea, că ‘suntem în faţa unei decizii politice care nu are nicio legătură cu interesele populaţiei, nici cu eficienţa energetică şi nici cu raţiunea economică’.

‘O problemă majoră este că, în România, nimeni nu ştie care este pasul următor al acestui plan. Cine acoperă pierderile estimate la circa 40% din furnizarea agentului termic în sistemul public centralizat, inclusiv la RADET? Până acum le-a plătit populaţia. Pierderile sunt mereu ascunse în facturile din ce în ce mai mari. Cum se contorizează agentul termic? Public nu se prea discută despre câte gigacalorii produc operatorii de agent termic şi câte ajung efectiv în casa consumatorului. Cu alte cuvinte, nu eşti sigur că ceea ce plăteşti pe factură, de pildă în cazul bucureştenilor la RADET, este şi ceea ce consumi efectiv. Dacă nu le mai dai posibilitatea oamenilor să se debranşeze, care este oferta statului pentru ei? Până acum am avut doar garanţia preţurilor majorate succesiv la curentul electric, gaze, apă caldă şi combustibil’, explică oficialul INACO.AGERPRES